Nagy Vasile – declarație politică – Facturile şi profitul – energia electrică.

Stimate domnule preşedinte,

Stimați colegi, declarația mea politică se numește “ FACTURILE ȘI PROFITUL – ENERGIA ELECTRICĂ!” și vizează un subiect extrem de important.

Dragi colegi deputați –

În ultima perioadă se discută foarte intens despre problema facturilor la energie electrică, nu doar că a intervenit problema schimbării furnizorilor, ci unii oameni chiar au primit facturi de multe zeci de ori mai mari decât în mod normal.

Facturile la energie electrică au explodat în ultima perioadă, și asta după ce și prețul a crescut. Fiecare român decis să beneficieze de astfel de servicii și care și-a asumat un astfel de contract nu are ce face decât să plătească ceea ce i se cere.

Există persoane care au primit facturi cu mult mai mari decât în mod normal, chiar și după scumpirea energiei electrice. Asta se datorează faptului că furnizorul a estimat un consum cu mult peste cel adecvat.

Mai exact, este vorba despre primirea unor facturi foarte mari, nereale, la energie electrică, cazuri de debranșări, pentru neplată a unor facturi greșite încă necorectate, precum şi situații urgente care pun în pericol sănătatea consumatorilor.

Liberalizarea pieței a început de la 1 ianuarie 2021, iar clienții casnici ar fi trebuit să caute oferte avantajoase de furnizare a energiei. ANRE nu va mai stabili prețurile pentru consumatorii casnici, acestea fiind calculate de furnizorul tradițional şi se vor numi prețuri de serviciu universal.

Consumatorii fie vor rămâne cu actualele contracte, la prețuri de serviciu universal, care cresc cu 13-26%, fie au încheiat alte contracte în piața liberă.

Nu toți românii au știut că trebuie să încheie contracte noi și să rămână automat clienții actualilor furnizori și vor plăti prețuri mai mari, adică prețurile din oferta de serviciu universal, mult mai mari decât cele de pe piața liberă.

Cei mai mulți consumatori nu au informații suficiente cu privire la posibilitatea și procedurile privind alegerea unui furnizor de energie electrică după liberalizarea totală a pieței de la 1 ianuarie 2021, iar aproape 70% consideră că Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei nu a informat populația, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research pentru Asociația Energia Inteligentă.

La o lună jumătate de la liberalizarea pieței de energie, întrebați dacă au suficiente informații despre posibilitatea și procedurile pentru alegerea unui furnizor de energie electrică după data de 1 ianuarie 2021, doar 35,9% dintre cei intervievați au răspuns afirmativ, iar 59,9% negativ, 4,2% nu știu sau nu răspund.

ANRE nu a făcut suficiente eforturi pentru a informa consumatorii în legătură cu procesul liberalizării pieței de energie electrică realizat la 1 ianuarie 2021, 26% dintre respondenți au răspuns afirmativ și 69% negativ. Procentul non-răspunsurilor este de 5%.

Dacă factura este mai mare ca urmare a scumpirii energiei electrice în baza unui contract pe care vi l-ați asumat și în baza unui consum real nu aveți ce să faceți, eventual puteți cere plată eșalonată a acesteia.

Estimarea de consum trebuie făcută pe baza istoricului fiecărui client în parte. Dacă dumneavoastră consumați în medie pe lună 150-200 de kilowați nu este în regulă să primiți o factură cu un consum estimat dublu sau triplu. Dacă problema nu se rezolvă, puteți să vă adresați Autorității de Reglementare în Energie sau Autorității de Protecție a Consumatorului.

Prin auto-citirea indexului și trimiterea lui lunară către furnizor scăpați practic și de regularizările care vă scot din buzunar sute sau mii de lei. Am putea  scăpa și de auto-citirea indexului dacă furnizorii ar instala contoare inteligente care transmit datele, în timp real, la distanță.

Datele ANRE arată că la începutul anului 2022 doar puțin peste un milion de clienți casnici aveau sisteme de măsurare inteligentă a energiei electrice instalate.

Până în 2028, un procent cuprins între 24% şi 70% dintre consumatorii fiecărui distribuitor va trebui să aibă montate astfel de contoare inteligente.

În spatele facturilor mai mari la energie se află foarte mulți bani. Liberalizarea haotică a pieței energiei din România a dus și la apariția unor profitori. 

În România erau până pe 1 ianuarie 2022, aproape 6 milioane de consumatori casnici care aveau un contract reglementat.Toți plăteau un preț maxim negociat de stat cu furnizorii firmelor care ofereau energie electrică în apartamente și case.

Aproape 99% dintre cei 6 milioane de consumatori (majoritatea casnici) primeau energia de la șapte firme: CEZ Vânzare SA, Electrica Furnizare SA, E.ON Energie România SA, Enel Energie SA, Enel Energie Muntenia SA, Engie România SA și Tinmar Energy SA.

RCS&RDS, un alt jucător mai nou pe piața de energie, deținea, conform raportărilor companiei, aproape 150.000 de abonați la sfârșitul anului trecut.

După liberalizare, consumatorii au putut să aleagă dintre 57 de firme care este compania care le furnizează energia.

La șapte luni după liberalizare sub 1,4 milioane de români și-au schimbat contractele și aproximativ 120.000 și-au schimbat furnizorul, conform datelor obținute de Europa Liberă de la ANRE.

Peste jumătate din aceștia au încheiat un contract cu Hidroelectrica SA, compania națională care produce energie în cadrul centralelor amplasate în barajele cursurilor râurilor și ale Dunării.

Un număr de 5,75 de milioane de consumatori și-au păstrat furnizorul actual, dar au schimbat tipul și durata contractuală iar 120.000 de consumatori din 5,9 de milioane reprezintă puțin peste 2%.

Asta înseamnă un eșec răsunător. Practic, nu s-a schimbat nimic, doar au permis marilor furnizori să-și mențină cota de piață și să decidă totul în domeniu, iar micii furnizori au fost obligați să crească tarifele pentru a rezista pe piață.

70% din consumul zilnic național de energie este produs de doar patru companii – Nuclearelectrica SA, Hidroelectrica SA, OMV Petrom SA și Complexul Energetic Oltenia SA. Energia regenerabilă (eoliană, solară, biomasă etc) atinge în cele mai bune zile în jur de 30-32% din consumul zilnic energetic al țării.

După ce este produsă energia zilnică de către Hidroelectrica, spre exemplu, sau de alt producător, aceasta intră în sistemul național.

Rețeaua națională (de înaltă tensiune) este asigurată de compania de stat Transelectrica.Situația este identică și în domeniul gazelor.

De aici, energia produsă de centralele hidroelectrice poate fi transportată doar de anumite companii, cărora statul român le-a concesionat dreptul exclusiv de a distribui energie electrică sau gaze. 

În România, prin ordine ANRE din 2004 și 2005, s-a stabilit că subsidiarele de profil ale Enel, Electrica și E.ON au dreptul exclusiv de a distribui energie. Altfel spus, s-o preia din rețelele de înaltă tensiune și s-o transporte în sistemul de joasă tensiune, cele care alimentează zonele rezidențiale.

Mai mult, în baza acestor ordine ANRE, Înalta Curte de Casație și Justiție a mai stabilit în martie 2021 că alți producători nici măcar nu au dreptul să-și dezvolte o rețea proprie de distribuție a energiei. Aceste reglementări fusese atacate în instanțe din 2017 de RCS&RDS care dorea să-și dezvolte rețeaua proprie de distribuție.

Judecătorii au stabilit, conform motivării deciziei, că societățile cărora statul român le-a acordat concesiunea rețelelor de distribuție au „dreptul să refuze ca și alte companii să presteze în respectivele regiuni serviciul de distribuție a energiei electrice prin rețele de distribuție proprii, invocând dreptul exclusiv de a presta respectivul serviciu în acele regiuni, dobândit prin contractele de concesiune”.

Revenind, de la 1 ianuarie s-a permis societăților care și-au asumat rolul de furnizor șansa de a prelua energia de la distribuitor și a o oferi populației.

Pe piață au intrat trei tipuri de firme, producătorii privați de energie regenerabilă (solară, eoliană etc) și hidroelectrica, firme care produc energie cu scopul de a o vinde direct sau la bursă, prin liberalizare, aceste firme au putut să vândă direct energia pe care o produc către consumatori casnici, stabilind orice preț au considerat corect. De obicei, aceste societăți produc cea mai ieftină energie.

Un alt tip de societăți sunt comercianții de energie, firme care cumpără energie pentru a o vinde mai departe către populație sau alte societăți, iar un alt tip sunt platformele industriale care realizează energie electrică pentru activitatea proprie: gen ALRO Slatina sau Liberty Galați.

Prețul energiei electrice la consumatorul final a crescut în primele șase luni, cu 24% conform datelor obținute de Institutul Național de Statistică (INS).

Însă această este media până în iunie, acum în piață sunt companii care au majorat tarifele și până la 65%.

După scandalul legat de dubla facturare a certificatelor verzi de către companiile de distribuție a energie electrice, facturile consumatorilor români ar fi trebuit să suporte câteva modificări din care să reiasă, așa cum s-a promis de către autorități, că banii încasați ilegal vor fi returnați consumatorilor. Iată însă că nu se întâmplă deloc așa.

Dimpotrivă, prin niște artificii de calcul, pe care factura nu le arată evident, rezultă că plătim la fel, sau chiar mai mult raportat la numărul de kilowați consumați.

Cu alte cuvinte, ENEL, compania care a fost direct implicată în scandalul dublei facturări, a calculat cât s-a furat pe parcursul anului trecut prin intermediul certificatelor verzi, dar a uitat să mai și returneze ceva înapoi, cum s-a angajat de altfel.

Milioane de români nu vor beneficia de măsurile prevăzute în Ordonanța de Urgență care plafonează prețurile la energie electrică, pentru că nu se încadrează în plafonul prevăzut de lege.

Prin Ordonanța de Urgență care a intrat în vigoare de la data de 1 aprilie, există o serie de consumatori care vor plăti energia electrică la prețul pieței, care este mai mare decât plafonările acordate firmelor pentru energie.

Este vorba despre consumatori care nu se încadrează în plaja de consum de 300 de kwh lunar pentru care Guvernul oferă plafonarea, așa că tot ce trece de 300 kwh vor plăti la tariful de pe piață. Potrivit tarifelor de pe piață existente, acestea sunt cuprinse între 1,5 lei şi chiar 4 lei/kwh.

Prețul la energie electrică este de maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici al căror consum mediu lunar este mai mic sau egal cu 100 kWh, și de maximum 0,8 lei/kWh, în cazul clienților casnici al căror consum mediu lunar este cuprins între 100 kWh şi 300 kWh inclusiv.

În cazul clienților non-casnici prețul este de maximum 1 leu/kWh. Până acum, plafonul era de 0,8 lei pe kWh pentru toată lumea, în timp ce pentru firme există un tarif plafonat la un 1 leu pe kwh.

Guvernul trebuia să plafoneze prețul la energie electrică la 1 leu pe kwh şi pentru consumatorii casnici, nu doar pentru firme.

Astfel, românii care nu se încadrează în aceste limite de consum vor plăti pentru energie electrică mai mult decât firmele, pentru că vor plăti curentul la prețul pieței.

Așadar, o familie care are un consum lunar de 301 kwh pe lună, de la 1 aprilie, va plăti o factură la energia electrică cuprinsă între 420 şi 1.200 lei, în funcție de tariful negociat cu furnizorul de energie electrică.