Nagy Vasile – declarație politică – 1 Decembrie 2021.

1 Decembrie 2021

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi, declarația mea politică se numește “1 Decembrie 2021 ” și vizează un subiect extrem de important.
Dragi colegi deputați –

În urmă cu 103 ani, pe 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia a avut loc Marea Adunare ce a votat unirea Transilvaniei cu România.
Ziua Națională a României este sărbătorită în prezent pe 1 Decembrie, iar această dată, stabilită printr-o lege promulgată în 1990, marchează un moment important din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, în 1918.
Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu, data de 1 Decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România.
Pe 1 Decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Națională a Românilor, lucrările finalizându-se cu Hotărârea de unire necondiționată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei și Bucovinei au votat unirea.
Pe 1 Decembrie 1918, se decide astfel în unanimitate unirea Transilvaniei, Crișanei și Maramureșului cu România, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naționalități și religii.
La Alba Iulia, așa cum a fost și la Cernăuți, la 28 noiembrie, a fost o adunare a tuturor românilor din Austro-Ungaria.
Tot aici, la Alba Iulia, se constituie Marele Consiliu Național Român, care este format din 200 de membri aleși și încă 50 cooptați.
În următoarea zi, Consiliul numește un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. La 11 decembrie se ratifică Marea Unire de către Guvernul României, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand.
Regele promulgă în aceeași zi decretul de sancționare a unirii (inclusiv a Basarabiei și Bucovinei). Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crișanei, Maramureșului, Banatului, Bucovinei și Basarabiei cu România.
Recunoașterea internațională a unirii Bucovinei cu România s-a făcut la 10 septembrie 1919, prin semnarea Tratatului de la Saint Germain dintre Puterile Aliate și Austria.
Recunoașterea unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate și Asociate și Ungaria.
Pe 28 octombrie 1920, s-a semnat Tratatul de la Paris, pe de-o parte de România și pe de cealaltă parte de Puterile Aliate (Franța, Marea Britanie, Italia și Japonia), care a avut ca scop recunoașterea unirii României cu Basarabia. Dar acesta nu a intrat în vigoare pentru că Japonia nu l-a ratificat.
De asemenea, Uniunea Sovietică nu a recunoscut această unire, iar acțiunile Japoniei au venit ca rezultat al unui protocol secret care a făcut parte dintr-un tratat între cele două, din 1925 – 10 mai și 23 august sunt datele care au marcat anterior Ziua Națională a României.
Anterior, în perioada 1866 – 1947, Ziua Națională a României a fost sărbătorită pe 10 mai, apoi, între anii 1948 și 1989, pe 23 august.
Deoarece prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în data de 10 mai 1866 jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite, aceasta a fost desemnată Ziua Națională, fiind sărbătorită până în 1947.
În 2015, Camera Deputaților a decis ca 10 mai să fie sărbătoare națională, fiind ziua care marchează trei momente istorice – începutul domniei lui Carol I, Independența de stat și încoronarea primului rege al țării.
După abdicarea forțată a regelui Mihai I, pe 30 Decembrie 1947, Camera Deputaților a adoptat legea prin care a proclamat Republica Populară Română.
Data de 23 august a fost decisă drept sărbătoare de stat, fiind cunoscută ca ziua insurecției armate antifasciste, începutul revoluției populare în România. Data făcea referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și arestarea Guvernului condus de Ion Antonescu în anul 1944.
1 Decembrie 2021 este al doilea an în care românii serbează Ziua Națională în plină pandemie. Divizați în opinii, afectați de multiplele crize care domină actualitatea și cu un guvern nou la Palatul Victoria, românii se simt descumpăniți fară nici o urmă de speranță.
Ziua națională ar trebui să fie un moment de reflecție asupra trecutului prin prisma prezentului, însă nici unul, nici celălalt nu ne oferă motive prea ridicate de mândrie.
1 Decembrie este o ocazie de a te simți parte a unei națiuni unite și puternice, iar realitatea ne găsește dezbinați și incapabili de a oferi măcar servicii publice vitale concetățenilor noștri.
În acest moment, probabil că majoritatea cetățenilor sunt preocupați mai ales de un prezent incert și periculos. Însă, oricum, nu suntem o societate care să își înțeleagă istoria într-un mod critic și realist.
Ziua Națională a României este marcată an de an prin evenimente patriotice, în special prin parade militare – cele mai celebre fiind cea de la București de la Arcul de Triumf și cea de la Alba Iulia. Totodată peste tot în țară au loc parade militare mai mici sau ceremonii de depuneri de coroane și jerbe de flori la monumentele eroilor.
Ziua Națională a României este marcată în acest an cu tradiționala paradă militară de la Arcul de Triumf, după ce anul trecut ceremoniile au fost organizate într-un cadru mult mai restrâns. Anul acesta oamenii au din nou voie să urmărească parada, însă sunt anumite restricții.
Acces în zona oficială au cel mult 400 de persoane, în București, iar în municipiile reședință de județ, cel mult 200 de persoane, dacă sunt vaccinate anti-COVID sau au trecut prin boală. Pentru cei care a vrut să ia parte la manifestări în afara zonei oficiale nu a fost nevoie de certificat COVID-19.
Anul acesta de Ziua Națională, aproximativ 1.500 de militari și angajați din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Administrația Națională a Penitenciarelor, la care se alătură militari străini, cu aproximativ 100 de mijloace tehnice, au participat, începând cu ora 11.00, la parada militară organizată de Ziua Națională în Piața Arcului de Triumf din București.
Serviciul de Telecomunicații Speciale a participat pentru prima dată, cu un detașament de ofițeri, maiștri militari și subofițeri în blocul de Paradă Militară organizată la 1 Decembrie.
La Alba Iulia, cu ocazia Zilei Naționale a României, a fost organizată o defilare militară. La paradă au participat peste 300 de soldați, alături de tehnică militară.
În catedralele, bisericile și mănăstirile din țară este oficializată slujba specifică ”Te Deum”, prin care sunt pomeniți eroii neamului românesc care au luptat pentru Marea Unire de la 1918.
De 1 decembrie au loc și ceremonii organizate de școli, deși în ultimii ani situația creată de pandemia COVID-19 au limitat mult aceste manifestații.
De obicei în școli și grădinițe sunt organizate serbări, iar copii îmbracă portul popular. Drapelul național este arborat în toate instituțiile de stat din țară, dar și în casele românilor patrioți.
Pentru a aminti și a sărbători cu demnitate valoarea unui asemenea eveniment și pentru a nu lăsa să cadă în uitarea timpului sacrificiul atâtor eroi care și-au jertfit viața lor, visând pe câmpurile de luptă o națiune unită, pentru a realiza România Mare, sărbătorim cu îndreptățită mândrie această zi de 1 Decembrie, Ziua Națională a tuturor românilor.
Ziua de 1 Decembrie este Sărbătoarea Națională a României pentru a ne aminti că trebuie să ne iubim patria, să ne rugăm pentru ea, să promovăm tot ceea ce contribuie la apărarea drepturilor cucerite.
Românii trebuie să se bucure de această zi plină de emoție și semnificație pentru ei toți, să fie uniți, pentru că doar împreună putem înfrunta orice pericol.
Avem nevoie să fim demni și să fim mândri de istoria noastră și de simbolurile naționale, să ne iubim țara cu aceeași forță cu care au făcut-o înaintașii noștri.
Avem nevoie să fim plini de credință, pentru că românii au învins întotdeauna punându-și încrederea în Dumnezeu. Credința i-a unit pe români în toate momentele grele ale țării și credința trebuie să ne țină uniți pentru a răzbate prin toate încercările.
Astăzi de 1 Decembrie reînnoim, împreună cu tot poporul creștin, rugăciunea pentru unitatea tuturor românilor, din țară și de peste hotare, pentru binele și prosperitatea fiecărui cetățean.
Într-un context în care aceste valori tind să fie date la o parte, ne reînnoim prețuirea și rugăciunea pentru toate familiile țării noastre, pentru toți copiii și tinerii poporului nostru de care depinde viitorul neamului nostru credincios.
Consider că ne putem apropia mai ușor de anumite evenimente dacă ne simțim legați de ele decât așa doar dacă le citim dintr-o carte sau vedem documentare despre ele.
Ziua de 1 Decembrie și-a păstrat semnificația împlinirii unui ideal național, pe care l-au visat și pentru care au luptat, patru generații în toată epoca modernă.
Este sărbătoarea unui ideal împlinit.
1 Decembrie este o construcție comună la care au participat strămoșii noștri și e bine să știm asta, să ne amintim și să-i omagiem.
Ziua de 1 Decembrie este a străbunilor noștri, care au luptat să aibă această țară, noi avem țara pe care au visat-o ei.
Aceasta este ziua în care nu trebuie să uităm că ceea ce privim pe hartă este visul împlinit al celor trecuți pe aici, cu fiecare generație în urmă.
Este necesar ca noi românii să avem responsabilitatea unui vis împlinit, iar pentru acest lucru trebuie să devenim conștienți că este în continuare o luptă mare pentru a-l păstra. 1 Decembrie este o zi a responsabilității.
Tuturor românilor din țară și de pretutindeni, vă doresc sănătate, prosperitate, unitate și bucurie !.
La mulți ani, români din țară și din toată lumea!
La mulți ani, România !

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Ziua a treia de la Conservative Political Action Conference – CPAC a fost marcată de discursul susținut de Donald Trump, fostul și cel mai probabil viitorul președinte al Statelor Unite ale Americii. Cu acest prilej, președintele AUR George Simion a subliniat că suveranismul trebuie să fie […]
Aflat la Washington DC, senatorul Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al Alianței pentru Unirea Românilor, a rostit un discurs la cea de-a cincea ediție a „International Crisis Summit”, eveniment din marja Conservative Political Action Conference – CPAC, cea mai mare conferință a liderilor conservatori […]
În cea de-a doua zi a Conservative Political Action Conference (CPAC), delegația AUR a continuat seria de întâlniri oficiale cu reprezentanți ai Partidului Republican din Statele Unite și cu oficiali europeni, dar și din alte colțuri ale lumii. Președintele AUR, George Simion, a acordat mai multe […]
O delegație a partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) condusă de președintele AUR, deputatul George Simion, se află în perioada 21 – 26 februarie în Washington DC, Statele Unite ale Americii, unde participă la CPAC – Conservative Political Action Conference, cea mai mare conferință a liderilor […]
Președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, Claudiu Târziu, a declarat, la Washington DC, că ceea ce se întâmplă zilele acestea în România nu este doar un simplu act politic, ci este un atac asupra instituțiilor statului, asupra competitorilor politici care le sunt potrivnici celor aflați […]
Președintele AUR, George Simion, a transmis, din Statele Unite ale Americii, de la CPAC, un mesaj cu privire la ultimele evoluții de pe scena politică din România. Acesta a spus că ceea ce se întâmplă în România este inimaginabil, un atac asupra democrației. „Ceea ce se […]