Domnul Sorin-Titus Muncaciu:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Această declaraţie este adresată ministrului sănătăţii.
Domnule ministru al sănătăţii,
Dată fiind dilema actuală a cetăţenilor români care au renunţat la vaccinarea cu vaccinul AstraZeneca, doresc să vă adresez următoarele întrebări:
– De ce nu suspendaţi vaccinarea cu vaccinul AstraZeneca, dată fiind raportarea defectuoasă a reacţiilor post-vaccinare indezirabile, numite RAPI, pe site-ul Institutului Naţional de Sănătate Publică? Este de neconceput să aflăm din mass-media că au fost persoane care au decedat, fără ca reacţiile lor adverse să fie înregistrate. De fapt, în istoria ultimilor ani, începând din 2017, deşi au fost vaccinaţi zeci de mii de copii, pe site-ul Institutului Naţional de Sănătate Publică, Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, nu apare nicio reacţie consemnată!
Acest fapt este absolut inacceptabil, dat fiind că, la raportarea telefonică imediată, erau obligatorii trei tipuri de reacţii adverse ce trebuiau raportate – reacţii comune şi minore, reacţii rare, severe şi grave, reacţii legate de erori de vaccinare.
Reacţiile adverse post-vaccinare indezirabile trebuiau notate şi în Carnetul de vaccinare, conform clasificării în vigoare în România, şi reprezintă obligaţia medicilor de familie şi a medicilor care au efectuat vaccinarea, respectiv pediatri sau infecţionişti. Şi alte categorii.
Dat fiind Planul de management al riscului pe care companiile producătoare de vaccinuri, împreună cu Agenţia Europeană l-au recomandat, în cadrul raportului de evaluare realizat de Comisia pentru Produse Medicinale de Uz Uman, la paginile 115-116, cum este posibil ca, în comunicatul de presă din 11 ianuarie 2021, numit “Precizări privind populaţia la risc cuprinsă în etapa a II-a de vaccinare împotriva COVID-19”, recomandările Planului de management al companiilor producătoare să fie ignorate?
Astfel, în Strategia de vaccinare etapa a II-a aţi inclus obezitatea, diabetul zaharat, boli metabolice – inclusiv cele ereditare -, afecţiuni cardiovasculare, afecţiuni renale, afecţiuni oncologice, afecţiuni pulmonare, afecţiuni neurologice – inclusiv sindromul Down -, afecţiuni hepatice moderate şi severe şi afecţiuni autoimune, imunodepresii severe – pacienţi cu transplant -, pacienţi cu corticoterapie de lungă durată, pacienţi SIDA.
În cadrul Planului de management al riscului sus-menţionat sunt evidenţiate următoarele probleme:
– nu există date referitoare la folosirea vaccinului la persoane fragile cu comorbidităţi/boală pulmonară obstructivă cronică, BPOC, boli cardiovasculare, diabet zaharat, boli neurologice cronice;
– nu există date referitoare la folosirea vaccinului la persoane cu boli autoimune şi la persoane cu boli inflamatorii;
– nu există date referitoare la siguranţa pe termen lung a vaccinului.
În Strategia de vaccinare împotriva COVID-19 aţi inclus în etapa a II-a de vaccinare tocmai aceste persoane cu boli cronice, pentru care însuşi producătorul Pfizer – vaccinul Comirnaty – atrage atenţia că nu există date de siguranţă.
Încă un lucru aş dori să vă spun, domnule preşedinte.
Membrii Comitetului acesta, de… sunt listaţi numai pe institute.
Aş dori să ştiu de ce nu sunt listate nominal persoanele respective?
În cazul în care acţiunile lor dăunează populaţiei, ar trebui să ştim şi noi, nu, cine sunt acele persoane?
Şi a treia întrebare, pe care o am de pus, este referitoare la Ivermectină.
De ce nu se poate aplica acelaşi procedeu, cum a fost în cazul Remdesivir, şi Ivermectinei?
Nu există răspunsuri