Lucian Mușat – Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței de urgență nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, privind modificarea art. 139 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal și privind abrogarea art. IV din Ordonanța de urgență 74/2021.

Către

Biroul Permanent al Senatului

În conformitate cu prevederile art. 74 din Constituția României, republicată, şi art. 92 și 93 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă înaintăm spre dezbatere şi adoptare în procedură de urgență Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței de urgență nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, privind modificarea art. 139 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal și privind abrogarea art. IV din Ordonanța de urgență 74/2021.

Prin conținutul său normativ, întrucât soluțiile preconizate prin prezentul demers se circumscriu domeniului organizării generale a învățământului propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituția României, republicată, iar în aplicarea art. 75 alin. (1), prima Cameră sesizată este Senatul.

Inițiator,

Deputat A.U.R. Doru-Lucian MUȘAT __________________

EXPUNERE DE MOTIVE

I. MOTIVUL EMITERII ACTULUI NORMATIV

Cerințele care reclamă intervenția normativă

România se confruntă cu o problemă cronică și sistemică în domeniul administrării indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate, care afectează în mod direct mediul de afaceri și economia națională în ansamblu. Sistemul actual de restituire a sumelor plătite de angajatori cu titlu de indemnizații prezintă disfuncționalități majore care generează un impact negativ semnificativ asupra lichidității companiilor și asupra încrederii în sistemul administrativ al statului român.

În conformitate cu legislația în vigoare, pentru angajații care realizează venituri din desfășurarea unei activități în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, precum și alte venituri asimilate salariilor, sistemul actual de administrare a indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate prezintă o inconsecvență majoră în tratamentul diferitelor tipuri de indemnizații.

Astfel, în timp ce majoritatea indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate (pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, pentru îngrijirea copilului bolnav etc.) se suportă din prima zi din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și sunt plătite de angajator cu restituire ulterioară, indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă beneficiază de un tratament diferit și defavorabil: primele 5 zile sunt suportate efectiv de angajator din propriile resurse, iar din a 6-a zi se suportă din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

Această diferențiere arbitrară între tipurile de indemnizații creează o povară financiară nejustificată pentru angajatori în cazul incapacității temporare de muncă și complică sistemul administrativ. Mai grav, pentru a recupera sumele plătite pentru perioada de la a 6-a zi în sus din indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă, precum și pentru a recupera toate sumele plătite pentru celelalte tipuri de indemnizații pe care le plătește angajatorul, acesta trebuie să parcurgă un proces de restituire care se dovedește a fi profund deficitar și ineficient.

Analiza situației actuale relevă că procesul de restituire a sumelor se întinde pe perioade de mulți ani de zile, timp în care angajatorii au blocate sume importante de bani în favoarea statului, fără a primi compensații financiare adecvate, inclusiv dobânda legală la care ar avea dreptul conform principiilor generale ale dreptului. Această situație creează un dezechilibru financiar major pentru mediul de afaceri, afectând în special întreprinderile mici și mijlocii care nu dispun de resurse financiare suficiente pentru a suporta pe termen lung asemenea blocaje de lichiditate.

Disfuncționalitățile sistemului actual de restituire au generat, în mod paradoxal, apariția unei întregi industrii paralele de recuperare a acestor sume, în care diverse entități private oferă servicii de recuperare a creanțelor de la stat în schimbul unui procent din suma recuperată. Această situație demonstrează în mod evident eșecul sistemului actual și necesitatea unei reforme fundamentale a mecanismului de restituire cu unul de compensare. Nu este acceptabil ca statul să genereze, prin propriile disfuncționalități administrative, condiții pentru dezvoltarea unei piețe private de servicii care să remedieze deficiențele administrației publice cu costuri mari pentru antreprenori.

Insuficiențele legislative actuale se manifestă prin lipsa unor mecanisme eficiente de restituire rapidă, prin absența unor termene obligatorii pentru procesarea cererilor de restituire și prin lipsa unor sancțiuni efective pentru funcționarii publici care nu își îndeplinesc atribuțiile în timp util. Ordonanța de urgență nr. 158/2005, cu toate modificările și completările ulterioare, nu prevede instrumente procedurale adecvate pentru a asigura o restituire rapidă și echitabilă a sumelor datorate angajatorilor astfel încât propunem înlocuirea acestuia cu un mecanism de compensare.

Principiile de bază și finalitatea reglementărilor propuse

Prezenta propunere legislativă se fundamentează pe principii fundamentale ale dreptului fiscal și administrativ, precum și pe principii economice de eficiență și echitate. Principiul securității juridice impune ca relațiile financiare între stat și contribuabili să fie guvernate de reguli clare, previzibile și aplicabile în mod uniform. Principiul bunei administrări, consacrat atât în dreptul național cât și în dreptul Uniunii Europene, obligă administrația publică să își exercite atribuțiile cu celeritate, eficiență și în interesul legitim al cetățenilor și al persoanelor juridice.

Finalitatea acestei reglementări constă în modernizarea și eficientizarea sistemului de administrare a indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate prin înlocuirea mecanismului actual de restituire, lent și birocratic, cu un sistem modern de compensare la cerere care să asigure recuperarea rapidă a sumelor plătite de angajatori. Măsura propusă urmărește să elimine blocajele financiare actuale care afectează mediul de afaceri și să asigure scurtcircuitarea circulației fondurilor între sectorul privat și sistemul public de asigurări sociale.

Elementele de noutate și progres introduse de această reglementare constau în unificarea tratamentului tuturor tipurilor de indemnizații de asigurări sociale de sănătate prin eliminarea specificității celor 5 zile suportate de angajator pentru incapacitatea temporară de muncă. Astfel, toate indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate plătite până acum de angajator, inclusiv cele pentru incapacitate temporară de muncă, vor fi suportate integral din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate începând cu prima zi, aliniind tratamentul acestora la standardul deja aplicat celorlalte tipuri de indemnizații.

Concomitent, se instituie un mecanism unificat de compensare care înlocuiește procesul actual de restituire și permite angajatorilor din categoria specifică să continue să efectueze plata tuturor tipurilor de indemnizații către angajați pentru a asigura continuitatea fluxului de venituri, beneficiind ulterior de compensarea rapidă a integralității sumelor plătite cu titlu de indemnizații de asigurări sociale de sănătate cu sumele la care acesta ar fi obligat pe viitor. Această modificare elimină diferențierile arbitrare din sistemul actual și instituie un tratament unitar pentru toate indemnizațiile.

Fundamentarea științifică și documentară

Elaborarea prezentei propuneri legislative s-a bazat pe o analiză comprehensivă a sistemelor de asigurări sociale din statele membre ale Uniunii Europene, precum și pe studiile economice care demonstrează impactul negativ al blocajelor de lichiditate asupra performanțelor economice ale întreprinderilor. Studiile realizate de organizații internaționale precum OCDE și Banca Mondială evidențiază corelația directă între eficiența sistemelor administrative și competitivitatea economică națională.

Fundamentarea economică a propunerii se bazează pe teoria costului capitalului și pe analiza impactului blocajelor financiare asupra deciziilor de investiții ale întreprinderilor. Cercetările academice demonstrează că întârzierile în recuperarea creanțelor de la stat generează costuri de oportunitate semnificative pentru companii, afectând capacitatea acestora de investiție și dezvoltare. De asemenea, aceste blocaje creează distorsiuni concurențiale între companiile care au resurse financiare suficiente pentru a suporta asemenea întârzieri și cele care nu dispun de asemenea posibilități.

Propunerea se înscrie în contextul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență, care prevede modernizarea administrației publice și îmbunătățirea relațiilor dintre stat și mediul de afaceri. Măsurile propuse contribuie direct la atingerea obiectivelor de eficientizare a serviciilor publice și de consolidare a încrederii în instituțiile statului.

II. IMPACTUL SOCIOECONOMIC

Efectele asupra mediului macroeconomic

Implementarea prezentei propuneri legislative va genera efecte pozitive semnificative asupra mediului macroeconomic prin îmbunătățirea lichidității sectorului privat și prin eliminarea unor blocaje financiare nejustificate. Se estimează că măsurile propuse vor elibera resurse financiare considerabile care în prezent sunt blocate în sistemul de restituiri, resurse care vor putea fi utilizate productiv de către companiile românești pentru investiții și dezvoltare.

Efectele macroeconomice pozitive vor include creșterea vitezei de circulație a banilor în economie, îmbunătățirea indicatorilor de lichiditate ai întreprinderilor și reducerea costurilor de finanțare pentru companiile care în prezent sunt nevoite să apeleze la credite pentru a compensa întârzierile de plată din partea statului. Aceste efecte vor contribui la stimularea activității economice generale și la consolidarea competitivității economiei românești.

Impactul asupra mediului de afaceri

Noua reglementare va avea un impact profund pozitiv asupra mediului de afaceri prin înlocuirea sistemului actual de restituire cu un mecanism eficient de compensare la cerere pentru toate tipurile de indemnizații de asigurări sociale de sănătate pe care angajatorul e obligat să le plătească.

Beneficiile pentru mediul de afaceri includ eliminarea obligației de a suporta efectiv primele 5 zile de indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, unificarea tratamentului tuturor tipurilor de indemnizații de asigurări sociale de sănătate printr-un sistem coerent de compensare, înlocuirea procesului lung și birocratic de restituire cu un mecanism de compensare pentru toate sumele plătite cu titlu de indemnizații, îmbunătățirea dramatică a fluxurilor de numerar prin recuperarea rapidă a tuturor sumelor plătite și reducerea costurilor administrative și de finanțare generate de blocajele din sistemul actual de restituire.

Impactul asupra competitivității va fi pozitiv, întrucât eliminarea blocajelor financiare nejustificate va permite companiilor să-și aloce resursele în mod optim către activitățile productive, în loc să fie nevoite să imobilizeze capital pentru a compensa ineficiențele sistemului administrativ. Simplificarea și unificarea sistemului va elimina complexitatea și inconsecvențele din reglementarea actuală.

Efectele sociale

Din perspectiva impactului social, propunerea legislativă va contribui la îmbunătățirea relațiilor dintre cetățeni și administrația publică prin demonstrarea capacității statului de a-și reforma sistemele administrative în mod responsabil și eficient. Măsura va avea efecte pozitive asupra angajaților din sectorul privat, care vor beneficia de stabilitatea sporită a companiilor angajatoare, consolidată prin eliminarea blocajelor financiare.

Efectele sociale indirecte vor include consolidarea încrederii în sistemul administrativ al statului, îmbunătățirea percepției publice asupra eficienței instituțiilor și contribuția la dezvoltarea unei culturi administrative bazate pe responsabilitate și performanță.

Impactul asupra mediului înconjurător

Reglementarea propusă nu are impact direct asupra mediului înconjurător, întrucât se referă exclusiv la aspecte de administrare financiară. Indirect, prin îmbunătățirea eficienței administrative și prin eliminarea unor proceduri birocratice îndelungate, măsura poate contribui la reducerea consumului de hârtie și la digitalizarea proceselor administrative.

Evaluarea costurilor și beneficiilor

Analiza cost-beneficiu demonstrează un raport foarte favorabil între costurile minime de implementare și beneficiile economice și sociale substanțiale generate de măsura propusă.

Costurile implementării sunt foarte reduse și constau exclusiv în adaptarea sistemelor informatice existente la noile proceduri de compensare și în instruirea personalului responsabil cu aplicarea noilor prevederi. Aceste costuri vor fi absorbite în cadrul bugetelor de funcționare normale ale caselor de asigurări de sănătate.

Beneficiile economice directe includ eliberarea resurselor financiare blocate în prezent în sistemul de restituiri, îmbunătățirea lichidității sectorului privat, reducerea costurilor de finanțare pentru companii și eliminarea unei întregi industrii parazitare de recuperare a creanțelor de la stat. Beneficiile sociale și administrative includ îmbunătățirea eficienței sistemului public, consolidarea încrederii în instituțiile statului și contribuția la modernizarea administrației publice românești.

III. IMPACTUL FINANCIAR ASUPRA BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT

Impactul pe termen scurt (anul curent)

Pentru anul curent, implementarea prezentei propuneri legislative va genera un impact financiar pozitiv asupra bugetului general consolidat prin îmbunătățirea eficienței administrative și prin eliminarea unor costuri indirecte generate de sistemul actual ineficient.

Modificarea structurii de finanțare, prin care toate indemnizațiile vor fi suportate integral din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate începând cu prima zi, va necesita o redistribuire bugetară în cadrul fondului pentru acoperirea celor 5 zile de incapacitate temporară care anterior erau suportate de angajatori, dar nu va genera costuri suplimentare nete pentru sistemul public, întrucât această modificare va fi compensată prin eliminarea procesului de restituire pentru aceste sume. Celelalte modificări constau în accelerarea termenelor de procesare și în înlocuirea restituirilor cu compensări, ceea ce va îmbunătăți fluxul financiar fără a afecta volumul total al obligațiilor bugetare.

Beneficiile financiare indirecte vor include reducerea costurilor administrative generate de gestionarea unui volum mare de dosare de restituire restante și eliminarea riscurilor juridice asociate cu întârzierile nejustificate de plată.

Impactul pe termen lung (5 ani)

Proiecția pe cinci ani a impactului financiar confirmă efectele pozitive asupra eficienței bugetare prin îmbunătățirea managementului fluxurilor financiare și prin consolidarea relațiilor financiare dintre stat și sectorul privat.

Pe termen lung, beneficiile indirecte ale măsurilor implementate vor include stimularea activității economice prin eliberarea resurselor financiare blocate în sistemul de restituiri, ceea ce va contribui la creșterea bazei de colectare a veniturilor bugetare prin majorarea activității economice generale.

IV. IMPACTUL ASUPRA SISTEMULUI JURIDIC

Implicațiile asupra legislației în vigoare

Adoptarea prezentei propuneri legislative va modifica fundamental Ordonanța de urgență nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate și Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin modificarea structurii de finanțare a indemnizațiilor și prin introducerea unui sistem unificat de compensare care înlocuiește procesul actual de restituire. Principalele modificări constau în eliminarea diferențierii actuale dintre primele 5 zile (suportate de angajator) și perioada ulterioară pentru incapacitatea temporară de muncă, înlocuind-o cu un sistem uniform în care toate indemnizațiile se suportă din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, și în instituirea unui mecanism de compensare pentru toate tipurile de indemnizații în locul procesului actual de restituire.

Noua reglementare se integrează coerent în sistemul juridic național prin completarea cadrului existent de asigurări sociale cu instrumente procedurale moderne care să asigure aplicarea efectivă a drepturilor și obligațiilor prevăzute de lege. Modificările respectă principiile constituționale ale bunei administrări și ale securității juridice în relațiile financiare.

Compatibilitatea cu reglementările comunitare

Propunerea legislativă este pe deplin compatibilă cu principiile generale ale dreptului Uniunii Europene privind buna administrare.

Reglementarea respectă principiile subsidiarității și proporționalității din dreptul Uniunii Europene și contribuie la implementarea obiectivelor strategice europene privind modernizarea administrației publice și îmbunătățirea mediului de afaceri.

Jurisprudența relevantă

Nu este cazul.

V. CONSULTĂRILE DERULATE

Organizațiile și specialiștii consultați

În procesul de elaborare a prezentei propuneri legislative au fost consultați reprezentanții ai mediului de afaceri, precum experți în dreptul asigurărilor sociale și în drept fiscal. Consultările s-au desfășurat prin dialog direct.

Esența recomandărilor primite

Principalele recomandări formulate în cadrul consultărilor au vizat necesitatea introducerii unor termene clare și obligatorii pentru procesarea cererilor de compensare, instituirea unor sancțiuni efective pentru funcționarii care nu își îndeplinesc atribuțiile în termenele legale.

Toate aceste recomandări au fost preluate în varianta finală a propunerii prin introducerea termenului de maximum 90 de zile pentru procesarea cererilor de compensare, prin instituirea de sancțiuni contravenționale pentru încălcarea termenelor, prin stabilirea unor proceduri clare de compensare și prin unificarea sistemului de finanțare a tuturor indemnizațiilor care până acum cădeau în sarcina angajatorului.

VI. ACTIVITĂȚILE DE INFORMARE PUBLICĂ

Strategia de comunicare

Informarea publicului privind elaborarea și implementarea prezentei propuneri legislative se va realiza prin canalele de comunicare ale caselor de asigurări de sănătate, prin site-urile instituționale și prin organizarea de sesiuni de informare destinate mediului de afaceri.

Activitățile planificate

Activitățile concrete de informare publică vor include elaborarea de ghiduri practice pentru aplicarea noilor prevederi.

VII. MĂSURILE DE IMPLEMENTARE

Modificările instituționale la nivelul administrației publice centrale

Implementarea prezentei propuneri legislative va necesita adaptări organizatorice la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru a asigura monitorizarea aplicării noilor termene și pentru a implementa sistemele informatice necesare gestionării eficiente a cererilor de compensare în locul celor de restituire.

Modificările funcționale la nivelul administrației publice locale

La nivelul caselor de asigurări de sănătate județene, implementarea reglementării va impune reorganizarea fluxurilor de lucru pentru a asigura respectarea termenelor obligatorii de procesare a cererilor de compensare în locul celor de restituire. Vor fi necesare adaptări ale sistemelor informatice și instruirea personalului pentru aplicarea noilor proceduri de compensare și pentru gestionarea sistemului unificat de finanțare a tuturor tipurilor de indemnizații.

Resursele umane și materiale necesare

Pentru implementarea eficientă a noilor prevederi legislative vor fi necesare adaptări ale sistemelor informatice existente pentru a gestiona procesul de compensare în locul celui de restituire și instruirea personalului responsabil cu gestionarea noului sistem unificat de indemnizații. Aceste necesități vor fi acoperite din bugetele de funcționare normale ale instituțiilor implicate, fără a fi necesare alocări bugetare suplimentare semnificative.

Calendarul de implementare

Implementarea prezentei propuneri legislative se va realiza începând cu data de 1 ianuarie a anului următor publicării în Monitorul Oficial, pentru a permite pregătirea sistemelor informatice și instruirea personalului.

Prezenta expunere de motive fundamentează necesitatea și oportunitatea adoptării propunerii legislative, demonstrând că soluțiile propuse sunt necesare pentru modernizarea sistemului de administrare a indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate prin înlocuirea procesului ineficient de restituire cu un mecanism modern de compensare și pentru eliminarea unor disfuncționalități cronice care afectează negativ mediul de afaceri și eficiența administrației publice românești.

Prezenta propunere legislativă ar trebui adoptată în procedură de urgență din următoarele considerente fundamentale de interes național. În contextul actual economic, România înregistrează un deficit bugetar semnificativ care impune adoptarea unor măsuri de consolidare fiscală, inclusiv creșterea anumitor impozite și taxe. Această situație creează presiuni suplimentare asupra mediului de afaceri, care se confruntă cu o povară fiscală sporită.

În această conjunctură economică dificilă, este esențial ca statul să demonstreze responsabilitate și echilibru în relația cu sectorul privat. Dacă pe de o parte se solicită contribuabililor eforturi financiare suplimentare prin creșterea obligațiilor fiscale, pe de altă parte statul are obligația morală și economică de a oferi contrapartida prin îmbunătățirea serviciilor publice și prin eliminarea ineficiențelor administrative care generează costuri nejustificate pentru mediul de afaceri.

Adoptarea urgentă a acestei măsuri constituie un semnal pozitiv către mediul de afaceri că statul înțelege dificultățile companiilor și că este dispus să elimine rapid blocajele administrative care afectează lichiditatea acestora. Prin eliminarea procesului lent de restituire și prin instituirea compensării rapide a sumelor plătite cu titlu de indemnizații, statul demonstrează că respectă principiul echității în relațiile fiscale și că înțelege că o economie sănătoasă necesită un parteneriat echilibrat între sector public și privat.

Urgența adoptării este justificată și de faptul că fiecare zi de întârziere în implementarea acestor măsuri înseamnă menținerea unor blocaje financiare nejustificate care afectează mii de companii. În momentul în care se solicită sectorului privat contribuții fiscale sporite, eliminarea rapidă a acestor ineficiențe administrative devine nu doar o măsură de bună guvernare, ci o necesitate de echitate și justiție fiscală.

Inițiator,

Deputat A.U.R. Doru-Lucian MUȘAT ________________

LEGE privind modificarea Ordonanței de urgență nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, privind modificarea art. 139 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și privind abrogarea art. IV din Ordonanța de urgență 74/2021

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Art. I. Ordonanța de urgență nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 29 noiembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Articolul 6 alineatul (3¹) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3¹)Persoanele şi instituţia prevăzute la alin. (3) sunt obligate să depună la casele de asigurări de sănătate în a căror rază administrativ-teritorială îşi au sediul social, respectiv domiciliul, pe suport hârtie sau prin mijloace de transmitere la distanţă, exemplarul 2 al certificatelor de concediu medical în condiţiile în care se solicită compensarea sumelor reprezentând indemnizaţii plătite asiguraţilor cu sumele reprezentând contribuţiile sociale care ar urma să fie datorate de acestea după emiterea deciziei de compensare.”

• Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 12 –  Indemnizaţiile se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate începând cu prima zi de incapacitate temporară de muncă până la data încetării incapacităţii temporare de muncă a asiguratului, a pensionării acestuia sau a încetării măsurii izolării instituite potrivit Legii nr. 136/2020.”

• Articolul 36 alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Calculul şi plata, respectiv compensarea, indemnizaţiilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se fac pe baza certificatului de concediu medical eliberat în condiţiile legii, care constituie document justificativ pentru plată, respectiv compensare.”

• Articolul 38 alineatele (2) și (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora la care îşi desfăşoară activitatea persoanele fizice prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. A, persoanele fizice prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. B, precum şi agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti solicită compensarea sumelor prevăzute la alin. (1), pe suport hârtie sau prin mijloace de transmitere la distanţă, în termenul prevăzut la art. 40 şi în condiţiile reglementate prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(3) Din sumele solicitate prevăzute la alin. (1), din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, se suportă integral sumele certe şi exigibile la data depunerii cererii de compensare.”

• După articolul 38 alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineat (4),  și va avea următorul cuprins:

”(4) Termenul de remediere a cauzelor de respingere şi de depunere a cererilor de compensare însoţite de documentele justificative este de maximum 90 de zile de la data primirii comunicării. Sumele înscrise în cererile de compensare înregistrate la casele de asigurări de sănătate, în afara termenului de 90 de zile, se resping definitiv la compensare.”

• Articolul 40 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„art. 40 – (1) Indemnizaţiile pot fi solicitate spre plată, respectiv compensare, pe baza actelor justificative, cu respectarea prevederilor art. 36¹, în termen de 90 de zile de la data de la care persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (2), art. 32 alin. (1), precum şi plătitorii prevăzuţi la art. 36 alin. (3) lit. a) şi b) erau în drept să le solicite.

(1¹) Indemnizaţiile aferente certificatelor de concediu medical acordate în perioada stării de urgenţă instituite în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările şi completările ulterioare, pot fi solicitate spre plată, respectiv compensare, pe baza actelor justificative de către persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (2), art. 32 alin. (1), precum şi de plătitorii prevăzuţi la art. 36 alin. (3) lit. a) şi b), în termen de 90 de zile de la data încetării perioadei stării de urgenţă.

(2) Cuantumul indemnizaţiilor solicitate potrivit alin. (1) şi (1¹) se achită, respectiv se compensează, la nivelul cuvenit în perioada prevăzută în certificatul medical.”

• După articolul 47 alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), și va avea următorul cuprins:

„(6) Constituie contravenție fapta funcționarului public de a nu emite sau de a refuza emiterea deciziei de compensare în termenul prevăzut la art. 40.”

• Articolul 48 alineatul (1) litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„d) cea prevăzută la alin. (5) și (6), cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.”

Art. II. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 139 alineatul (1) lit. o) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„o) indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii, primite pe perioada în care persoanele fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor beneficiază de concedii medicale şi de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, conform prevederilor legale;”

Art. III. – (1) Prezenta lege intră în vigoare începând cu 1 ianuarie a anului următor publicării sale în Monitorul Oficial, Partea I.

(2) Articolul IV din Ordonanța de urgență 74/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, pentru modificarea art. 299 alin. (4) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi pentru stabilirea unor măsuri cu privire la acordarea concediilor medicale, se abrogă.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) sau, după caz, art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.