CĂTRE,
BIROUL PERMANENT AL SENATULUI
În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată și cu prevederile art. 92 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, vă înaintăm Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii petrolului nr. 238/2004, spre dezbatere și adoptare.
În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului, să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative și informații privind implicațiile bugetare generate de această – fișă financiară.
Conform prevederilor art. 113 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, solicităm procedura de urgență pentru această iniţiativă legislativă.
De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita, avizul Consiliului Legislativ și avizul Consiliului Economic și Social.
Inițiator:
Deputat: LILIAN SCRIPNIC
Expunere de motive
Scopul prezentei propuneri legislative nu este împovărarea cu taxe și impozite a contribuabilului persoană juridică sau creșterea prețurilor pentru consumatori.
Propunerea urmărește să realizeze o reașezare a sistemului de taxare si impozitare pe baze principial corecte, în care să se realizeze o deplasare a poverii fiscale de la salariații, antreprenorii și pensionarii, cetățeni români cu domiciliul în România, care nu consumă în exces resurse naturale (în formă brută sau prelucrată) de pe teritoriul României, către cei care le consuma în exces și către acționarii și consumatorii străini de materie primă sau produse finite ce înglobează resursele naturale aparținând românilor.
Bugetul României pe anul 2023 prevede venituri de c.c.a. 275.000 milioane lei. Dintre acestea, veniturile din taxa pentru exploatarea resurselor naturale sunt de c.c.a. 83 mil. lei, veniturile din taxe pentru prospecțiune, explorare și exploatare resurse minerale sunt de numai 23 mil. lei, veniturile din concesiuni și închirieri sunt de numai 5.500 mil. lei, veniturile din protecția mediului sunt de numai 25 mil. lei.
Cu toate că mai există și alte venituri aferente, putem afirma că încasările din exploatarea resurselor naturale sunt per global mai mici de 1% din veniturile bugetare, în timp ce un procent mult mai mare din venituri provine din impozitarea timpului românilor (munca prezentă – salariile și munca trecută – pensiile, proprietățile, capitalul) și al riscului asumat (profit, dividende).
Desigur că există și TVA ca taxă pe consum – implicit și pe consumul resurselor naturale de către români, însă componenta de resursă naturală românească din produsele consumate de către cetățenii din alte țări, precum și dividendele acționarilor străini ai companiilor beneficiare de pe urma resurselor naturale (și umane) nu au în vedere valoarea reală a consumului de resurse naturale finite și neregenerabile ale teritoriului aparținând românilor și nici consumul timpului acestora în beneficiul consumatorilor și acționarilor străini.
Acest beneficiu nu e mic deloc, dacă avem în vedere că cifra totală de afaceri anuală a companiilor înregistrate în România se aproprie de 2.500.000 mil. lei, cea mai mare parte fiind realizată de cele mai mari companii, cu acționariat străin, iar veniturile anuale totale ale românilor, din care aceștia consumă, nu trec de 500.000 mil. lei.
Prin urmare, considerăm că atât valoarea nominală, cât și ponderea veniturilor din redevențe trebuie să crească semnificativ, reflectând justa valoare a consumului resurselor naturale de petrol și gaze naturale ale României situate în subsolul țării și pe platoului continental românesc al Mării Negre, prețul urmând a fi suportat de către consumatorii acestor resurse, la momentul consumului efectiv, așa cum e normal, indiferent de existența profitului sau chiar și a vânzărilor efective.
Propunem deci o măsură prin care putem crește atât veniturile la bugetul statului, suportabilitatea axându-se cu precădere nu pe seama acționarilor, majorității salariaților și consumatorilor români, ci fiind mai mult în zona unei părți a acționarilor și a consumatorilor străini (beneficiari direcți ai accesului la resurse umane, naturale și la o piață de desfacere locală).
Trebuie să avem în vedere faptul că veniturile companiilor mari sunt realizate din colectarea unei mari părți a venitului disponibil al cetățenilor români, în general al locuitorilor României și că uneori o cifră de afaceri semnificativă, este constituită în parte și din tranzacții efectuate și în afara teritoriului României, pentru beneficiari care nu sunt contribuabili români, cu resursa umană, naturală și materială a țării.
Prin propunerea legislativa s-a vizat nu doar creșterea încasărilor bugetare cu câteva miliarde de euro, ci și necesitatea unei actualizări în timp real a nivelului sumelor colectare, cu o păstrare a puterii de cumpărare printr-o raportare la rata inflației.
La elaborarea prezentei propuneri legislative, s-au avut în vedere datele publice puse la dispoziție pe pagina web a Ministerului Finanțelor.
Inițiator:
Deputat: LILIAN SCRIPNIC
LEGE pentru modificarea și completarea Legii petrolului nr. 238/2004
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articolul unic Legea petrolului nr. 238/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 15 iunie 2004, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 49, alineatul (2) literele a) și c) se modifică și vor avea următorul cuprins:
”(2) Redevența petrolieră se stabilește astfel:
- o cotă procentuală din valoarea producției brute extrase, pentru operațiunile petroliere de exploatare a zăcămintelor petroliere, după cum urmează:
| Redevența | Producția brută | |
| % | țiței/condensate10^3 tone/ trimestru | |
| 10% | pentru zăcăminte care produc | sub 10 |
| 15% | pentru zăcăminte care produc | între 10 și 20 |
| 20% | pentru zăcăminte care produc | între 20 și 100 |
| 30% | pentru zăcăminte care produc | peste 100 |
| % | gaze naturale10^6 mc/ trimestru | |
| 10% | pentru zăcăminte care produc | sub 10 |
| 15% | pentru zăcăminte care produc | între 10 și 50 |
| 20% | pentru zăcăminte care produc | între 50 și 200 |
| 30% | pentru zăcăminte care produc | peste 200 |
- o cotă de 30% din valoarea veniturilor brute realizate din operațiuni petroliere de transport și tranzit al petrolului prin sistemele naționale de transport al petrolului, precum și din operațiunile petroliere efectuate prin terminalele petroliere aflate în proprietatea publică a statului;
- o cotă de 10% din valoarea venitului brut realizat din operațiunile de înmagazinare subterană a gazelor naturale.”
2. La articolul 52, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (5) care va avea următorul cuprins:
”(5) Taxele și redevențele se plătesc trimestrial, actualizându-se anual cu rata inflației, neputând fi niciodată mai mici de 100.000 euro / zăcământ / trimestru.”
3. La articolul 56, literele a) – d) se modifică și vor avea următorul cuprins:
”a) nerespectarea dispozițiilor art. 33 alin. (1) și ale art. 48 alin. (1) lit. b), c) și h) – cu amendă de la 1.000.000.000 lei la 5.000.000.000 lei;
b) nerespectarea dispozițiilor art. 4 alin. (2), (3) și (4), art. 41 alin. (1) lit. c), art. 42 alin. (1) lit. a), b) și d), precum și ale art. 48 alin. (1) lit. a) și f) – cu amendă de la 1.000.000.000 lei la 2.000.000.000 lei;
c) nerespectarea dispozițiilor art. 48 alin. (1) lit. e) și i) – cu amendă de la 1.000.000.000 lei la 2.000.000.000 lei;
d) realizarea de către persoane juridice, române sau străine, de operațiuni petroliere în cadrul altor perimetre decât cele stabilite în acest scop de către autoritatea competentă – cu amendă de la 1.000.000.000 lei la 2.000.000.000 lei; totodată, în această situație se confiscă instalațiile și echipamentele cu care se efectuează operațiunile petroliere și cantitățile de petrol extrase din cadrul altor perimetre decât cele stabilite în acest scop de către autoritatea competentă și/sau, după caz, se percep daune reprezentând contravaloarea cantităților nerecuperate de la persoana juridică română sau străină care a comis contravenția.”
4. Articolul 58, se modifică și va avea următorul cuprins
”Săvârșirea pentru a doua oară și în continuare a vreuneia dintre contravențiile sancționate prin prevederile art. 56 și pentru care legea nu prevede revocarea concesiunii se sancționează cu amendă, limitele amenzii prevăzute pentru contravenția respectivă fiind fixate la dublu.”
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
One response
Unde vor fi folosiți banii astfel rezultați? Să nu ne trezim cum a fost și cu supraimpozitarea de 85% a gazelor cu prețul peste 85 lei/MWh, care se aplică din 2013, dar nu se mai știe ce s-a făcut cu banii! De asemenea, aș dori să vă întreb, din ce fonduri se va executa proiectul Neptun Deep? Întreb, pentru că văd că noile redevențe vor reduce profitul Romgaz (companie DE STAT), la zero… Va fi nevoită Romgaz să se împrumute de la băncile globaliștilor, sau mai bine renunțăm să exploatam gazele din Marea Neagră și importăm de la frații ortodocși ruși ca să ne distrugem balanță comercială și asa precară, cu consecințegrave asupra cursului de schimb? Vă mulțumesc pentru atenție și aștept cu interes răspunsul dumneavoastră.