Falimentul societății de asigurare Euroins declarat la începutul acestui an demonstrează încă o dată incompetența celor care au în atribuții supravegherea activităților de pe piața asigurărilor, în speță, Autoritatea de Supraveghere Financiară. Faptul că reprezentanții acestei instituții nu își fac datoria conferită de lege este și mai evidentă dacă luăm în considerare și prăbușirea City Insurance din 2022. Practic în doi ani consecutivi, 2022 și 2023, în România s-au înregistrat două falimente răsunătoare care, au provocat serioase turbulențe pe piața asigurărilor, culminând cu creșterea prețurilor polițelor de asigurare.
Românii trebuie să știe că aceste falimente se decontează din banii lor. Fondul de Garantare a Asiguraților, adică acel fond prin care se despăgubesc persoanele prejudiciate de colapsul unei societăți de asigurare, se alimentează prin contribuția firmelor de asigurare, contribuție care se acumulează prin plata polițelor de asigurare de către noi toți.
Ce s-a întâmplat în urma falimentului City Insurance?
Au crescut prețul polițelor de asigurare pentru că FGA trebuia să plătească despăgubiri și nu avea bani suficienți. În februarie 2022 contribuția companiilor de asigurări a crescut de la 1% la 2,5%, iar din 2023 de la 2,5% la 4%. Aceasta pentru a putea acoperi daunele provocate doar de City Insurance, pentru care s-au făcut plăți în 2022 și 2023.
Desigur că pentru plățile ce se vor face în urma falimentului Euroins ne așteptăm ca de la anul prețurile polițelor de asigurare să explodeze din nou, mai ales dacă avem în vedere că la momentul dispunerii intrării în faliment de către instanța judecătorească firma avea peste 2,8 milioane de clienți, aproape toți de RCA.
Cu toate că Fondul de Garantare a Asiguraților a pus la dispoziție proceduri de recuperare a banilor de către deținătorii de polițe Euroins, aceștia sunt totuși prejudiciați de două ori. De exemplu, o problemă pe care o întâmpină conducătorii auto care încheie contract pentru o altă poliță RCA este că nu mai beneficiază de bonificația corespunzătoare primită pentru disciplina în trafic. Iată un aspect pe care Autoritatea de Supraveghere Financiară nu l-a reglementat și pentru care românii plătesc din propriile buzunare.
Ca să avem o imagine a dezastrului pe care această autoritate de stat l-a „supravegheat” de-a lungul timpului amintim aici falimentele din ultimii ani: Astra Asigurări, Carpatica ASIG, City Insurance și Euroins, pentru care FGA încă mai face plăți. Costul falimentului Astra Asigurări se ridică la peste 550 de milioane de lei, cel al Carpatica ASIG la 500 de milioane plătite, cel al City Insurance va depăși Astra și Carpatica la un loc, iar cel al Euroins, potrivit estimărilor, va ajunge la 1 miliard de euro.
Concluzia nu poate fi decât una singura: ASF este o instituție inutilă care în ultimii ani nu a fost capabilă să prevină colapsul firmelor de asigurări. Rând pe rând companii care erau lider de piață la un moment dat s-au prăbușit sub „atenta supraveghere” a unor funcționari plătiți bine din banii românilor!
Nu există răspunsuri