Adresată:
Domnului Marian-Cătălin PREDOIU, Ministrul Afacerilor Interne
Domnului Daniel DAVID, Ministrul Educației și Cercetării
De către: Deputat Laura GHERASIM
Circumscripția electorală: nr. 39 Vaslui
Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Ședința Camerei Deputaților din data de: 11.03.2025
Obiectul întrebării: Nivelul consumului de droguri ȋn Bucuresti, de 3 ori media europeană
Stimate Domnule Ministru,
O campanie desfășurată în cadrul Municipiului București în ceea ce privește consumul de droguri la nivelul populației, a scos la iveală faptul că în Capitală se consumă de trei ori mai multe droguri decât media europeană.
Astfel, în timpul săptămânii s-a descoperit că în apele reziduale există o valoare de 10 mg/zi/1000 locuitori de ketamină față de media europeană de 3,21mg/zi/1000 locuitori. Acestă cifră ne indică faptul că în București există un consum regulat de ketamină, dar care este depășit în perioada sfârșitului de săptămână de cocaină și de MDMA (Ecstasy).
Comparativ cu ketamina, valorile măsurate pentru cocaină au fost de 183 mg/zi/1000 locuitori, ea fiind o valoare foarte apropiată de media europeană de 285,56 mg/zi/1000 de locuitori, în timp ce pentru MDMA valoarea a fost de 18 mg/zi/1000 locuitori, mult peste media europeană care este de 11,38 mg/zi/1000 locuitori.
Lucrul cel mai îngrijorător, în ceea ce privește acest studiu, este dat de faptul că vârsta consumatorilor este din ce în ce mai mică. Astfel, la nivelul României există cazuri de copii de doar 12 ani care au ajuns în clinicile de dezintoxicare, ca urmare a consumului excesiv de droguri.
Această situație este generată pe de-o parte din cauza faptului că părinții nu reușesc să afle la timp de consumul de droguri al copilului sau copiilor lor, iar profesorii nu par să fie în totalitate interesați să oprească acest fenomen atunci când se confruntă cu el.
Datele măsurate din apele reziduale și reducerea vârstei consumatorilor de droguri de la noi din țară ar trebui să reprezinte motive seriose pentru Ministerul Afacerilor Interne, dar și pentru Ministerul Educației, în ceea ce privește începerea unei campanii de stopare a consumului de droguri în rândul elevilor, mai ales din cauza faptului că cifrele prezentate sunt îngrijorătoare.
Nu putem să rămânem nepăsători la o problemă care a ajuns să afecteze 1 din 10 români la nivel național.
În acest context, vă rog să ȋmi răspundeţi la urmatoarele ȋntrebari:
Privitor la resursele umane și logistice pentru prevenția consumului de droguri
1) Câte posturi sunt alocate în prezent pentru combaterea și prevenirea consumului de droguri în cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Educației?
2) Ce deficit de personal specializat pentru prevenirea consumului de droguri există?
3) Ce măsuri sunt luate pentru remedierea deficitului de personal?
4) Care este raportul dintre numărul de specialiști implicați în prevenție (psihologi, consilieri, ofițeri antidrog) și numărul de elevi expuși riscului consumului de droguri?
5) Câte unități de învățământ beneficiază, în mod regulat, de sesiuni de informare și prevenire organizate de specialiști?
6) Ce buget este alocat anual pentru programele de prevenire și combatere a consumului de droguri în rândul tinerilor? Acesta este considerat suficient?
Privitor la campaniile de prevenție și educație antidrog
1) Ce campanii de informare și prevenție desfășurate de Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Educației sunt în prezent active în unitățile de învățământ?
2) Există un program standardizat de prevenție care să fie implementat în toate școlile și liceele din România? Dacă nu, de ce?
3) Ce măsuri sunt prevăzute pentru instruirea profesorilor și personalului didactic în recunoașterea și gestionarea cazurilor de consum de droguri în rândul elevilor?
4) Se ia în considerare introducerea unui program obligatoriu de educație antidrog în curriculumul școlar?
5) Cum colaborează Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Educației cu organizațiile non-guvernamentale în ceea ce privește prevenția consumului de droguri?
Privitor la detecţia și intervenția timpurie
1) Ce măsuri există pentru identificarea rapidă a consumului de droguri în rândul elevilor?
2) Este analizată posibilitatea legiferării procesului de efectuare a unor teste antidrog regulate în școli, cu respectarea legislației privind protecția datelor și a drepturilor individuale?
3) Există în prezent linii de telefonie de urgență sau platforme online prin care elevii, părinții și profesorii pot semnala cazuri suspecte de consum sau trafic de droguri?
4) Cum sunt gestionate situațiile în care un elev este descoperit consumând droguri? Care sunt pașii urmați de instituțiile responsabile?
5) Există centre specializate unde elevii dependenți pot primi ajutor gratuit și specializat? Dacă da, câte astfel de centre sunt în România și unde sunt localizate?
Privitor la cooperarea interinstituțională și măsuri legislative
1) Cum colaborează Ministerul Afacerilor Interne cu Ministerul Educației pentru a preveni răspândirea consumului de droguri în unitățile de
învățământ?
2) Se ia în calcul modificarea legislației pentru înăsprirea sancțiunilor aplicate celor care distribuie droguri minorilor?
3) Ce măsuri sunt luate pentru a combate rețelele de distribuție a drogurilor care operează în proximitatea unităților de învățământ?
4) Se ia în considerare implementarea unui program de protecție a martorilor pentru elevii care raportează cazuri de trafic de droguri în școli?
5) Ce inițiative legislative sunt prevăzute pentru reducerea accesului la substanțe psihoactive noi, care nu sunt încă reglementate suficient?
Privitor la monitorizarea și evaluarea fenomenului de consum de droguri
1) Ce metodologii sunt utilizate pentru a evalua periodic nivelul consumului de droguri în rândul elevilor și al populației generale?
2) Ce măsuri sunt luate pentru a îmbunătăți colectarea și analiza datelor privind consumul de droguri în România?
3) Există studii naționale sau internaționale la care România participă în mod regulat pentru a evalua impactul măsurilor de prevenție și combatere a consumului de droguri?
4) Ce măsuri sunt planificate pentru a reduce decalajul dintre România și alte state europene în ceea ce privește combaterea consumului de droguri?
5) Cum sunt utilizate datele provenite din analiza apelor reziduale pentru a adapta strategiile de prevenție și combatere a consumului de droguri?
Solicit răspuns scris.
Comments are closed