Adresată: Domnului Ioan Aurel POP, Președinte al Academiei Române
De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi
Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Data: 22/02/2023
Obiectul întrebării: Punerea în aplicare a deciziei istorice din anul 2018 privind înființarea filialei Academiei Române la Chișinău.
Mult stimate domnule Academician,
Academia Română este cel mai înalt for național de consacrare științifică și culturală, care reunește personalități din țară și străinătate cu realizări deosebite în științe, litere, arte și în alte domenii ale spiritului.
În anul Centenar 2018 Academia Română a adoptat, în unanimitate, decizia istorică de a înființa la Chișinău cea de-a IV-a filială a sa, după cele de la Iași, Cluj-Napoca și Timișoara. Decizia de a înființa la Chișinău o filială a Academiei Române a fost anunțată într-un cadru solemn de către dumneavoastră, în calitate de președinte al Academiei Române, care ați condus o delegație de 30 de academicieni români la sesiunea comună a Academiei Române și a Academiei de Științe a Moldovei din 27 martie 2018.
Această decizie a fost întâmpinată cu entuziasm de cercurile științifice, culturale și de cercetare de dincolo de Prut.
Exprimăm opinia că înființarea unei filiale a Academiei Române la Chișinău ar fi de natură să sublinieze și să consolideze caracterul special al relației dintre cele două state românești – România și Republica Moldova -, conferit de comunitatea de limbă, istorie, cultură, tradiții.
Cazurile în care Academiile de Științe au filiale în afara granițelor țării sunt multiple în lume.
Municipiul Chișinău, cu circa 1 milion de locuitori, reprezintă a doua mare concentrație urbană românească pe glob, după București. Totodată, Chișinăul este al doilea centru științific, academic și cultural din lume, după capitala României.
Una dintre misiunile de bază ale Filialei Chișinău a Academiei Române urma să fie cercetarea științifică pentru cunoaștere și dezvoltare a părții de răsărit a spațiului românesc.
După 1990 un număr de 16 personalități din Republica Moldova au devenit membri de onoare ai Academiei Române: Mihai Cimpoi, Eugeniu Coșeriu, Ion Druță, Grigore Vieru, Gheorghe Duca, Andrei Eșanu, Valeriu Matei, Ion Tighineanu, Ion Toderaș, Alexandru Moșanu, Ion Sergiu Chircă, Nicolae Dabija, Sergiu Ion Rădăuțan, Petru Soltan, Antonie Plămădeală, Nestor Vornicescu.
Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:
- 1. Motivele pentru care în ultimii patru ani nu a putut fi pusă în aplicare istorica decizie din anul 2018 privind înființarea la Chișinău a unei filiale a Academiei Române.
- Ce demersuri oficiale a întreprins Academia Română pe plan național și extern în vederea punerii în aplicare a istoricei decizii din 2018 privind înființarea filialei sale la Chișinău și care au fost reacțiile partenerilor naționali (Guvernul, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Finanțelor, Parlamentul României) și ale celor externi (din Republica Moldova).
- Ce soluții practice are în vedere Academia Română în anul 2023 pentru punerea în aplicare, într-un timp cât mai scurt posibil, a deciziei istorice de înființare a filialei sale la Chișinău.
Comments are closed