Ionuț Neagu – Întrebare parlamentară – Persoanele aparținând minorității române din Ucraina căzute în războiul din Ucraina sau ajunse în prizonieratul armatei Federației Ruse

Adresată: Doamnei Luminița-Teodora ODOBESCU, ministrul Afacerilor Externe

De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 20/09/2023

Obiectul întrebării: Persoanele aparținând minorității române din Ucraina căzute în războiul din Ucraina sau ajunse în prizonieratul armatei Federației Ruse.

Stimată doamnă ministru,

Minoritatea națională română din Ucraina plătește un greu tribut de sânge pentru apărarea independenței, suveranității și integrității teritoriale a statului vecin. Mulți dintre fiii comunității noastre românești înrudite și-au sacrificat viața pentru Ucraina.

Presa de limbă română din Ucraina și România, precum și resursele de internet ale unităților administrativ-teritoriale locale din Ucraina în care persoanele aparținând minorității naționale române constituie majoritatea sau dețin o pondere importantă numeric, ne-au oferit, după 24 februarie 2022, mai multe informații despre etnicii români căzuți în războiul declanșat de Federația Rusă împotriva țării vecine.

De asemenea, există informații de presă potrivit cărora, în regiunile separatiste Donețk și Lugansk, situate în regiunea istorică Donbas, au fost omorâți etnici români înrolați în Armata ucraineană.

Este de presupus că printre persoanele civile aparținând minorității naționale române din Ucraina există victime ale agresiunii militare ruse, în condițiile în care statele înrudite România și Republica Moldova nu au manifestat interes și nu au întreprins niciun demers în vederea evacuării din zonele de conflict militar a peroanelor aparținând minorității române, cum au procedat, bunăoară, în raport cu minoritățile lor înrudite state ca Republica Polonă și Statul Israel, aceste state desfășurând operațiuni umanitare speciale de salvare și evacuare, atât cu acordul părții ucrainene, cât și a celei ruse.

Prezentăm în continuare doar câteva nume ale românilor căzuți în acest război și apărute în presă:

1. Serghei Guvir (24 de ani), născut în satul Vădeni-Moldova/Krutoiarovka din raionul Cetatea Albă (Belgorod-Dnestrovski) din regiunea Odesa și căzut în Donbas în 28 septembrie 2017;

• Ștefan Ciobanu (58 de ani), maior, pilot născut în sudul Basarabiei (regiunea Odesa), căzut la 28 februarie 2022, într-o misiune de apărare a orașului Koprivnițki;

• Pavel Diavoliuc (36 de ani) din localitatea Horbova, căzut în localitatea Petrivka, regiunea Herson. Vestea morții sale a fost anunțată pe 4 octombrie 2022 de Primăria comunei Ostrița, din regiunea Cernăuți, pe pagina sa de Facebook;

• Ion Fartușneac din localitatea Horbova, regiunea Cernăuți, căzut în regiunea Luhansk;

• Ion Zaeț (23 de ani) din localitatea Horbova, regiunea Cernăuți, căzut în zona localității Izium din regiunea Harkov;

• Arcadie Farcaș (35 de ani) născut în localitatea Cupca, regiunea Cernăuți, căzut în localitatea Nove din regiunea Donețk. Vestea morții sale a fost anunțată pe 6 octombrie 2022 de către consiliul local Suceveni din regiunea Cernăuți, pe pagina sa de Facebook;

• Vasile Procopoae (48 de ani) născut în Pătrăuții de Jos, regiunea Cernăuți;
  
  
• Dumitru Ignatesco născut în localitatea Berestea, regiunea Cernăuți și căzut în luna septembrie 2022;

• Alexandru Sprânceană (28 de ani) din localitatea Pilipăuți/Satu Mare, comuna Herța din regiunea Cernăuți, căzut la 6 iulie 2022;

1. Denis Morăraș (33 de ani) din suburbia Roșa-Stânca a orașului Cernăuți. Vestea morții sale a fost anunțată de conducerea Liceului nr. 6 „Alexandru cel Bun” din Cernăuți, instituție de învățământ cu predarea în limba română pe care Denis Morăraș o absolvise;

1. Dumitru Cojocaru din localitatea Molnița, comuna Herța, regiunea Cernăuți;

1. Andrei Rusu din localitatea Dranița, comuna Mămăliga, regiunea Cernăuți;

1. Ilie Vasilaș (54 de ani) din localitatea Gărbăuți, regiunea Cernăuți, căzut în regiunea Luhansk;

1. Vasile Musteţă (23 de ani) din localitatea Sadagura, căzut la 5 octombrie 2022 în regiunea Donețk;

1. Vladislav Covalciuc (23 de ani) din orașul Cernăuți. Vestea morții sale a fost anunțată de conducerea Liceului nr. 6 „Alexandru cel Bun” din Cernăuți, instituție de învățământ cu predarea în limba română pe care o absolvise;

1. Anatol Rusu din orașul Cernăuți, căzut pe front în iulie 2023;

1. Sebastian Acostăchioaie (20 de ani) din localitatea Culiceni, ținutul Herța, regiunea Cernăuți, căzut pe front în ianuarie 2023;

1. Andrei Stiopenco din localitatea Culiceni, ținutul Herța, regiunea Cernăuți;

1. Igor Sidor din localitatea Culiceni, ținutul Herța, regiunea Cernăuți;

• Corneliu Toporeț din localitatea Nesvoia, regiunea Cernăuți;

• Vladislav Alexa din localitatea Molnița, comuna Herța, regiunea Cernăuți, căzut în Donbas în aprilie 2022;

• Dumitru Cernei (36 de ani) din localitatea Mahala, regiunea Cernăuți, căzut lângă localitatea Bahmut la 25 martie 2023;

• Eugen Bezușca (42 de ani) din localitatea Marșenița, comuna Naoua Suliță regiunea Cernăuți, căzut în septembrie 2023 în regiunea Zaporojie.

• Andrei Dumbravă din regiunea Cernăuți, căzut în februarie 2022.

În mod indiscutabil, acestor și tuturor celorlalți eroi români căzuți în actualul război din Ucraina li se cuvine toată slava și cinstirea.

De asemenea, potrivit unor informații apărute în presa de limbă română din Ucraina, un număr important de etnici români înrolați în Armata Ucrainei  au căzut în prizonieratul rusesc. Bunăoară, presa a invocat numele prizonierului Marian Marușciac, de etnie română, originar din regiunea Cernăuți[1], care a fost filmat în timp ce răspundea unor întrebări ale lui Apti Alaudinov, comandatul forțelor speciale ”Ahmat” din Cecenia implicate în teatrul de război din Ucraina. Cazul a stârnit o vie emoție în cadrul comunității românești din Nordul Bucovinei, iar rezolvarea lui prin aducerea acasă a militarului român va da încredere românilor din Ucraina că țara mamă nu i-a abandonat. Marian Marușciac face parte, conform legilor în vigoare, din categoria românilor de pretutindeni.

Considerăm că statul Român, Guvernul țării, Ministerul Afacerilor Externe, misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României peste hotare trebuie să uzeze de toate prerogativele pe care le au și să întreprindă toate diligențele necesare pentru implicarea lor concretă în vederea:

a) aflării numelor tuturor persoanelor aparținând minorității naționale române din Ucraina căzute în actualul război purtat de Federația Rusă:

b) identificării unor soluții pentru eliberarea din prizonierat a tuturor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina.

Observăm din relatările de presă și din comunicatele oficiale ale guvernelor altor state naționale care au minorități înrudite în Ucraina, precum și din comunicatele oficiale ale autorităților de la Kiev, că diplomația statelor respective acreditată în Ucraina s-a mobilizat exemplar pentru identificarea tuturor persoanelor aparținând respectivelor minorități înrudite care au căzut eroic în războiul nedrept desfășurat de Federația Rusă contra Ucrainei, precum și identificarea și asistarea și eliberarea din prizonieratul rusesc a persoanelor aparținând minorităților lor înrudite.

Totodată, Ucraina deține informații exacte și statistici cu privire la apartenența națională/etnică a militarilor din Forțele Armate ale Ucrainei, a celor căzuți pe câmpul de luptă, precum și a persoanelor care se cunoaște că au ajuns în prizonieratul Armatei Federației Ruse. Astfel, La 1 august 2023, postul Europa Liberă a relatat că ”potrivit ambasadorului ucrainean la Budapesta, în jur de 400 de etnici maghiari sunt mobilizați în două unități din armata ucraineană și 34 au fost uciși în luptă”[2].

În condițiile în care minoritatea națională maghiară din Ucraina este, numeric, de peste 3 ori mai mică decât minoritatea națională română este de presupus că numărul românilor uciși în luptele din Ucraina să fie, de asemenea, de cel puțin 3 ori mai mare decât cel al eroilor de origine etnică maghiară.

Din informațiile devenite publice, un șir de organisme sau entități neguvernamentale, cum ar fi Biserica Ortodoxă Rusă, Ordinul Cavalerilor de Malta, Crucea Roșie internațională etc., sunt implicate în eliberarea militarilor ucraineni căzuți în prizonieratul rus.

Având în vedere cele prezentate mai sus și ținând cont de aspectele umanitare și de necesitatea solidarității României cu minoritatea sa înrudită din Ucraina, vă rugăm respectuos să interpelați misiunea diplomatică a României la Kiev, oficiile consulare ale țării noastre de la Kiev, Slatina, Cernăuți și Odesa, autoritățile partenere ucrainene, organizațiile reprezentative ale românilor din Ucraina și să ne comunicați punctual:

1. Numărul și lista nominală a persoanelor aparținând minorității naționale române din Ucraina căzute în actualul război nedrept purtat de către Federația Rusă începând cu 24 februarie 2022.

• Dacă România utilizează sau nu coridoarele diplomatice de comunicare cu Federația Rusă în vederea eliberării din prizonieratul Armatei ruse a persoanelor aparținând minorității române înrudite din Ucraina înrolate în Armata ucraineană și care au ajuns în prizonieratul rus.

• Dacă România dezvoltă sau nu consultări și/sau parteneriate cu organisme și entități neguvernamentale naționale și străine care sunt sau ar putea fi implicate în opera de eliberare din prizonieratul Armatei ruse a persoanelor aparținând minorității române înrudite din Ucraina înrolate în Armata ucraineană și care au ajuns în prizonieratul rus. În cazul unui răspuns afirmativ la acest punct, dacă România consideră necesară și utilă eventuale implicare a Bisericii Ortodoxe Române și/sau a Crucii Roșii Române în opera de salvare a vieții și de eliberare a etnicilor români din Ucraina căzuți în prizonieratul militar rus.

• Dacă România le-a acordat familiilor eroilor români din Ucraina căzuți în actualul război ajutoare materiale sau de alt gen.

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite. Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

[1] https://www.libertatea.ro/stiri/video-un-roman-din-ucraina-a-fost-luat-prizonier-de-cecenii-lui-kadirov-am-fost-trimisi-sa-devenim-carne-tocata-sotia-lui-a-vorbit-cu-libertatea-4305244

[2] https://romania.europalibera.org/a/prizonieri-de-razboi-ucraineni-etnic-maghiari-transfer-rusia-ungaria-turcia/32529712.html