Ionuț Neagu – Întrebare parlamentară – Crearea de către Ungaria, în România, a unei structuri educaționale maghiare compelete, de la creșă până la universitate.

Adresată:  Domnului Nicolae-Ionel CIUCĂ, prim ministru al României

                   Domnului Sorin-Matei CÎMPEANU, ministrul al Educației

                   Domnului Bogdan Lucian AURESCU, ministru al Afacerilor Externe

De către: Senator Ionuț NEAGU, secretar al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 29/06/2022

Obiectul întrebării: Crearea de către Ungaria, în România, a unei structuri educaționale maghiare complete, de la creșă până la universitate.

Stimate domnule prim-ministru,

Stimați domnilor miniștri, 

Sâmbătă, 25 iunie 2022, Árpád János Potápi, secretar de stat responsabil pentru politici naţionale în cadrul Cancelariei prim-ministrului Ungariei a declarat pentru agenția ungară de știri MTI că ”în Transilvania a fost creată, cu sprijinul guvernului Ungariei, o structură educaţională maghiară completă, de la creşă până la universitate”.

Declarația a fost făcută în România, cu ocazia inaugurării Centrului romano-catolic cu program prelungit pentru  preșcolari  „Casa Márton Áron” din Miercurea Nirajului, judeţul Mureş.

Oficialul maghiar a mai declarat: ”Datorită Programului de dezvoltare a grădiniţelor din Bazinul Carpatic, care se află acum în cea de-a patra etapă, în Transilvania a fost creată şi consolidată o structură educaţională completă de limba maghiară. Este bine să vedem aceste realizări. Dacă ar fi să scriem pe câte o pagină toate realizările pe care le-am făcut în ultimii 12 ani – şi mă refer doar la investiţii, nu la programe, ci la renovări şi investiţii finalizate, concrete -, atunci am putea citi o carte sau o publicaţie de 100.000 de pagini”.

La 16 februarie 2022 l-am interpelat pe ministrul Educației, autoritate centrală responsabilă de acreditarea instituțiilor de învățământ privat din România, precum și Ministerul Afacerilor Externe în subiectul sistemului educațional maghiar creat în țara noastră de către Republica Ungaria.

Am cerut Ministerului Educației să-mi comunice: a) numărul de grădinițe, școli, gimnazii, licee sau alte instituții preuniversitare, universitare și postuniversitare, defalcat pe fiecare unitate administrativ-teritorială de nivelul II din România și pe fiecare tip de proprietate, construite sau reabilitate cu sprijinul financiar al Republicii Ungare după 1989 și b)  dacă Ministerul Educației al României a fost sau nu informat în prealabil și dacă a aprobat/avizat sau nu, în fiecare caz aparte, aceste finanțări destinate construcției sau reabilitării instituțiilor educaționale ungare din România.

Ministrul Educației s-a eschivat să răspundă la obiect și ne-a comunicat doar faptul că ”Ministerul Educației nu deține informații cu privire la programele/proiectele de investiții derulate de statul ungar pe teritoriul României în domeniul educației”.

Am cerut, de asemenea, ministrului Afacerilor Externe să ne comunice dacă Ministerul Afacerilor Externe a reacționat adecvat, prompt și eficient pe plan național, bilateral și internațional în cazurile concrete, aduse în atenție, de implicare a statului ungar în România susceptibile de neeuroconformitate. Am arătat în partea de expunere a problemei că formarea în România a unui sistem educațional maghiar paralel, de la grădiniță la universitate, este parte a unui așa-zis Program de Relansare Națională derulat de Republica Ungară în statele vecine și că acest tip de intervenție a statului ungar în țara noastră este circumscris așa-zisului Plan Kos Karoly aplicat de către Ungaria în 16 județe ale țării noastre.

Ministrul Afacerilor Externe ne-a comunicat că: ”Aspectele semnalate de dumneavoastră intră în domeniul de expertiză al Ministerului Educației, care gestionează, între altele, educația pentru persoanele aparținând minorităților naționale care trăiesc pe teritoriul României”.

Nici Ministerul Educației, nici Ministerul Afacerilor Externe nu au ținut să arate în răspunsurile lor dacă intervențiile statului ungar în România, constând în crearea unui sistem educațional maghiar complet de la grădiniță la universitate, au sau nu acordul statului român, iar dacă da, când și în ce formă a fost exprimat acesta. Nu ni s-a comunicat nici faptul dacă există vreun caz concret în care statul român să-și fi exprimat oficial dezacordul cu vreo intervenție a statului ungar în țara noastră.

În cazul sprijinului acordat de către România elevilor români din Ucraina și alte state guvernul României invocă în mod constant lipsa acordului guvernului Ucrainei și, respectiv, al altor state, pe care România îl solicită anual. Se creează impresia că România ar aplica o dublă măsură în ceea ce privește, pe de o parte, tratamentul preferențial al minorităților naționale din România de către statele înrudite ale acestora și în ceea ce privește, pe de altă parte, tratamentul preferențial acordat de către România minorităților sale înrudite din alte state.

În cazul Planului ungar Kos Karoly derulat în 16 județe ale României le-am scris și directorilor Serviciului Român de Informații și Serviciului de Informații Externe, care, în răspunsurile lor, au ținut să mă asigure că cele două instituții naționale de siguranță și informații au informat Executivul României asupra aspectelor care privesc acest tip de ingerință străină în cuprinsul țării noastre.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog respectuos să-mi transmiteți, printr-un răspuns coordonat instituțional:

1. Numărul și lista instituțiilor de învățământ care fac din ceea ce reprezentanții guvernului ungar numesc ”Structura educațională maghiară completă, de la creșă până la universitate, creată în Transilvania cu sprijinul Ungariei”, cu indicarea datei la care aceste instituții de învățământ au fost create și acreditate.

• Data la care și modalitatea prin care a fost solicitat de către Republica Ungară și exprimat acordul oficial al statului român, în cazul fiecărei instituții de învățământ maghiare create cu finanțarea Republicii Ungare în România.

• În cazul unui răspuns negativ la punctul precedent, care au fost, de fiecare dată, reacțiile adecvate, prompte și eficiente ale statului român pe plan național, bilateral și internațional în aceste cazuri de implicare a statului ungar în România susceptibile de neeuroconformitate.

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

În caz de necesitate, în procedura de pregătire a răspunsului la prezenta întrebare parlamentară, vă rugăm să consultați, conform procedurilor prescrise de lege, serviciile naționale de siguranță și informații care monitorizează situația și sunt la curent cu implicațiile Republicii Ungare în România.