Adresată:  Doamnei Cristina Florentina STANCA, Președinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților

De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 01/02/2024

Obiectul întrebării: Clarificări cu privire la retrocedarea către culte și/sau minorități naționale a unor imobile.

Stimată doamnă Președinte,

De-a lungul timpului s-au conturat două opinii, la nivelul autorităților administrației publice competente sau la nivelul autorităților judecătorești după caz, în practica retrocedării imobilelor revendicate de către cultele religioase ori minoritățile naționale, respectiv:

1. respingerea cererii de retrocedare depusă de cultul religios prin instituțiile sale interne pe motivul că nu s-a probat că terța entitate înscrisă în cartea funciară ar fi fost o entitate componentă a cultului, instituțional și patrimonial;

• retrocedarea imobilelor către cultul religios, reprezentant de instituții de conducere ale acestora, chiar dacă proprietarul înscris în cartea funciară era o altă entitate (de exemplu o unitate de învățământ confesional dar neaflată ierarhic și structural în compunerea/structura cultului).

Prin Decizia nr. 21/13.11.2023 Completul competent să judece recursul în interesul legii constituit la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii și a stabilit că:

”În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și art. 32-34 din Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare, cu modificările ulterioare, sintagma „imobile care au aparținut cultelor religioase” are în vedere exclusiv patrimoniul unităților componente ale cultelor religioase, iar nu și patrimoniul unor așezăminte distincte, înscrise în cartea funciară ca proprietari tabulari.

 În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 4 alin. (2) – (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 și art. 32-34 din Decretul-lege nr. 115/1938, o structură a unui cult religios poate dovedi calitatea de fostă proprietară a imobilului a cărui retrocedare o solicită, în sensul că proprietarul tabular a fost un așezământ al său, căruia i-a conferit o masă patrimonială de afectațiune prin divizarea patrimoniului său unic, numai prin mijloace de probă directe cu privire la situația juridică pretinsă”.

Având în vedere aceste aspecte, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. câte și care sunt imobilele revendicate și „restituite” anterior acestei Decizii de către autoritățile administrației publice competente sau autorități judecătorești, după caz, așa cum reiese din evidențele dumneavoastră, într-un format care să cuprindă cel puțin următoarele date:

• câte și care sunt imobile revendicate de cultele religioase și a căror cerere încă nu a fost soluționată definitiv, într-un format care să cuprindă cel puțin următoarele date:

De asemenea, vă rugăm să ne transmiteți:

a)    Lista imobilelor retrocedate în baza OUG 83/1998 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România care să cuprindă cel puțin următoarele date și informații:

b)   Lista imobilelor revendicate în baza OUG 83/1998 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România și pentru care cererile nu sunt nesoluționate definitiv care să cuprindă cel puțin următoarele date și informații: