Ionuț Neagu – Întrebare parlamenatară – Numărul persoanelor de limba maghiară din România aparținând confesiunilor creștină ortodoxă și greco-catolică (catolică de rit oriental) înregistrați la recensămintele generale ale populației

Adresată:  Domnului Tudorel ANDREI, Președinte al Institutului Național de Statistică

De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 16/11/2022

Obiectul întrebării: Numărul persoanelor de limbă maghiară din România aparținând confesiunilor creștină ortodoxă și greco-catolică (catolică de rit oriental) înregistrați la recensămintele generale ale populației.

Stimate domnule Președinte,

Existența în România a ortodocșilor de limbă maghiară în România este un fapt cunoscut. Aceștia fac parte din mai multe categorii, cum ar fi:

  1. persoane de etnie română asimilate lingvistic. Un caz de notorietate este cel al credincioșilor ortodocși de limbă maghiară din satul Imper-Doboi, comuna Plăieșii de Jos, județul Harghita (29 de familii grupate în parohia Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil), sau al familiilor ortodoxe numeric inferioare confesional din localități din județele Covasna și Harghita;
  2. persoane de etnie maghiară născute în Ungaria, convertite la Ortodoxie, care au dobândit cetățenia română și s-au stabilit cu traiul în România. Un caz de notorietate este cel al părintelui Rafail Lukacs, preot în parohia Păsăreni din județul Mureș, comunitate cuprinzând câteva familii;
  3. persoane de origine maghiară sau de origine secuiască trecute la Ortodoxie ca urmare a căsătoriilor mixte etnic româno-maghiare;
  4. persoane de origine maghiară sau de origine secuiască convertite de la ateism sau alte culte la creștinismul ortodox, ca opțiune personală determinată de deschiderea acestora către confesiunea creștină ortodoxă.

România nu constituie o excepție în regiune în ceea ce privește existența creștinilor ortodocși de confesiune creștină ortodoxă și de limbă maghiară. Astfel, în Ungaria există etnici maghiari care au optat pentru convertirea la Ortodoxie, în special în orașele Budapesta și Seghedin, unde aceștia sunt organizați în parohii distincte, cu preoți proprii de origine și de limbă maghiară.

Mai mulți cercetători arată că atracția unor etnici maghiari față de Ortodoxie se explică și prin faptul istoric că strămoșii maghiarilor stabiliți în Europa, însă nu și ai secuilor, au acceptat inițial creștinismul în varianta lui ortodoxă, pe filieră constantinopolitană, și chiar au primit episcopi hirotoniți de Patriarhia de Constantinopol. În urmă cu câțiva ani în țara vecină a fost publicată volumul cu titlul „Moștenirea ortodoxă a Ungariei”, semnată de părintele Tibor Imrenyi de la parohia ortodoxă maghiară din Seghedin. Astăzi misiunea ortodoxă printre maghiari și secui este înlesnită și de faptul că aproape toate textele liturgice ortodoxe au fost traduse în limba maghiară, tocmai pentru ca ungurii să înţeleagă cu adevărat termenii specifici Ortodoxiei, mai ales cei duhovniceşti.

În România există încercări reușite de a traduce cărți ortodoxe în limba maghiară. Astfel, doamna Csilla Gyöngyvér Florescu, convertită la Ortodoxie a tradus și editat în limba maghiară, cu binecuvântarea episcopilor ortodocși din țara noastră, trei scrieri ale părintelui Arsenie Boca (”Ridicarea căsătoriei la înălţimea de Taină – îndrumător duhovnicesc”, ” Mărgăritare duhovniceşti” și ”Cărarea împărăției”). Aceste cărți, traduse  de doamna Csilla Gyöngyvér Florescu, au fost îngrijite stilistic de doamna Annamária Abodi, o altă cunoscută creştină ortodoxă maghiară convertită la Ortodoxie de la reformaţi. Aceste apariții bibliografice certifică existența unui public cititor de limbă maghiară aparținând confesiunii ortodoxe sau interesat de aceasta.

De asemenea, este cunoscută existența în România (dar și în Ungaria) a credincioșilor greco-catolici de limbă maghiară. Aceștia sunt urmașii etnicilor români greco-catolici asimilați lingvistic în perioada dualismului austro-ungar. Potrivit datelor făcute publice de către Biserica Greco-Catolică din România și diecezele ei sufragane, în mai multe parohii și filii ale acestei Biserici serviciul divin este oficiat în limba maghiară (a se vedea, bunăoară, în județul Bihor, Parohia Greco-Catolică Oradea / Nagyvárad Magyar Görög Katolikus Parókia). În Ungaria există un număr de 268 935 de greco-catolici, grupați în Biserica Greco-Catolică Maghiară / A Magyar Görögkatolikus Egyház, aceștia fiind urmași ai românilor și rutenilor ortodocși trecuți sub jurisdicția papală și organizați în 1912 în Episcopia de Hajdudorog. Unii dintre aceștia s-au mutat cu traiul în țara noastră și au dobândit cetățenia română.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog respectuos să ne transmiteți:

  1. Numărul persoanelor care s-au declarat și au fost înregistrate ca ortodocși vorbitori de limbă maghiară și, respectiv, greco-catolici de limbă maghiară, cu indicarea etniei acestora, la recensămintele din România organizate după 1989.
  • Repartizarea acestor persoane pe localitățile din România, pe etnii și pe fiecare dintre cele două confesiuni cu ocazia acestor recensăminte.

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite. Vă rugăm să prezentați răspunsul dumneavoastră în scris.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

“Polemică mare ieri pe internet, după ce un lector al universității București, bărbat, a venit la muncă îmbrăcat în haine de femeie. Românii au reacționat așa cum ar fi reacționat oricare alt om normal la cap, exprimându-și dezgustul si nedumerirea in privința acestui cadru didactic. Dar […]
„Un nou caz revoltător de abuz și neglijență a ieșit la lumină în județul Neamț, dezvăluind condițiile inumane din Centrul de Abilitare și Reabilitare „Casa Colibri” din Războieni. Saltele și haine murdare, fecale pe pereți și mâncare neadecvată sunt doar câteva dintre neregulile descoperite recent. Această […]
După ore îndelungate de discuții cu reprezentanții autorităților locale britanice, la care au luat parte și parlamentarii AUR Antonio Andrușceac și Gheorghe Adrian Cătană, copiii familiei de români care au fost luați din sânul familiei se întorc acasă. Antonio Andrușceac este deputat, dar și specialist în […]
Prim-vicepreședintele AUR, Marius Lulea, a criticat soluția propusă de ministrul agriculturii, Florin Barbu, prin care ministerul să intervină cu un mecanism prin care să le fie amânate ratele la bănci o anumită perioadă fermierilor. Marius Lulea consideră că, prin această măsură, datoria fermierilor va crește, subliniind […]
George Simion, candidatul AUR pentru funcția de Președinte al României, a inaugurat luni, 22 iulie, sediul de campanie pentru alegerile de la finalul anului la Magazinul București în prezența a sute de persoane. Oamenii prezenți la evenimentul de deschidere a sediului au semnat contractul de înscriere […]
România se confruntă cu una dintre cele mai severe secete din istoria recentă, fiind cea mai afectată țară din Uniunea Europeană. Din cauza secetei extreme, UE riscă să piardă 800.000 de tone de porumb, jumătate din această cantitate fiind din România. Mai mult, recoltele fermierilor noștri […]