Ionuț Neagu – Interpelare – Standard unic sau dublu standard? Solicitarea de către Republica Ungară a acordului României pentru acordarea de burse identitare elevilor aparținând minorității maghiare din țara noastră și solicitarea de către România a acordului Ucrainei pentru acordarea de burse elevilor aparținând minorității române din Ucraina.

Adresată: Domnului Bogdan AURESCU, ministru al Afacerilor Externe

De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 08/02/2023

Obiectul interpelării: Standard unic sau dublu standard? Solicitarea de către Republica Ungară a acordului României pentru acordarea de burse identitare elevilor aparținând minorității maghiare din țara noastră și solicitarea de către România a acordului Ucrainei pentru acordarea de burse elevilor aparținând minorității române din Ucraina.

Stimate domnule ministru,

Constituția României stabilește, la articolul 7 Românii din străinătate, că ”Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt”.

Procesul de acordare a burselor identitare elevilor din Ucraina care studiază în limba română sau limba română ca limbă maternă a fost, de-a lungul ultimilor 7 ani blocat pentru un motiv invocat constant de către reprezentanții Guvernului României. Acesta făcea referire la absența ”acordului părții ucrainene” care era solicitat ANUAL de către partea română.

Legislația ucraineană în materie de minorități nu stabilește necesitatea obținerii ACORDULUI ANUAL al părții ucrainene pentru acordarea de sprijin vreunei minorități naționale din cuprinsul acestui stat, singura exigență fiind cea a respectării prevederilor legale în vigoare.

Exprimăm opinia că între noțiunea constituțională de ”respectare a legislației statului” ai cărui cetățeni sunt românii din afara frontierelor țării, pe de o parte, și, pe de altă parte, noțiunea invocată an de an de către autoritățile guvernamentale române drept ”acordul părții ucrainene” există o diferență majoră și fundamentală. Prima noțiune este una care ține de un cadru legal obiectiv și euroconform, pe când a doua noțiune ține de voința politică subiectivă a ”părții ucrainene”.

În același timp, constatăm că Republica Ungară acordă anual peste 120 de mii de burse identitare elevilor din România instruiți în limba maghiară în școlile publice. Opinia publică nu cunoaște dacă Republica Ungară solicită și obține ANUAL acordul oficial al părții române pentru acest tip de asistență.

Cu toate acestea, având în vedere cele expuse mai sus, vă rurgăm respectuos să ne comunicați:

  1. Dacă MAE apreciază că legislația Ucrainei limitează sau condiționează într-un fel Statul român în demersul lui firesc de îndeplinire obligațiunii constituționale de sprijinire a etnicilor români din Ucraina, inclusiv prin acordarea de burse identitare.
  • Dacă legislația ucraineană, acordurile bilaterale româno-ucrainene sau tratatele internaționale la care România și Ucraina sunt parte prevăd sau nu în mod expres obținerea ANUALĂ a ACORDULUI țării de reședință pentru acordarea de către statul înrudit a asistenței pentru persoanele aparținând minorității sale înrudite.
  • De câte ori și când anume a solicitat România ACORDUL ”părții ucrainene” pentru acordarea de sprijin elevilor care studiază în limba română în școlile publice din Ucraina sau care studiază limba română ca limbă maternă și care a fost, în fiecare caz aparte, autoritatea ucraineană care și-a dat ACORDUL, data la care a făcut-o.
  • De câte ori și când anume a solicitat Republica Ungară ACORDUL ”părții române” pentru acordarea de sprijin elevilor care studiază în limba maghiară în școlile publice din țara noastră și care a fost, în fiecare caz aparte, autoritatea română care și-a dat ACORDUL, data la care a făcut-o.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Într-o dezbatere în plenul Parlamentului European prilejuită de raportul Comisiei Europene privind starea pieţei unice de energie europeană, vicepreşedintele AUR, Adrian Axinia, a criticat în termeni duri lipsa de echitate şi solidaritate. În opinia eurodeputatului Axinia, piaţa unică de energie nu funcţionează aşa cum ar trebui […]
Claudiu Târziu, liderul europarlamentarilor AUR, consideră că Marcel Ciolacu a mai finalizat un număr de slugărnicie politică pe socoteala României care ne va costa scump în următorii patru ani. “Mașina de propagandă a liderului PSD anunță că țara noastră a obținut un post important de comisar […]
Petrișor Peiu, propunerea AUR pentru Ministerul Economiei Naţionale, atrage atenția asupra faptului că datoria externă a țării a ajuns la 180 de miliarde de euro la 1 august, iar datoria externă a guvernului a crescut la 87 de miliarde de euro, fiind cu 10 miliarde de […]
Președintele AUR, George Simion, a prezentat luni, în satul Brăniștari, comuna Călugăreni, din județul Giurgiu, casa construită în 12 zile pentru o familie de oameni amărâți cărora le-a ars locuința într-un incendiu. Liderul AUR a spus că prin acest proiect a demonstrat criticilor că se poate […]
Claudiu Târziu, liderul grupului AUR din Parlamentul European și Președintele Consiliului Național de Conducere al AUR spune că este inadmisibil ceea ce s-a întâmplat la Maternitatea Timișoara. ”Fondurile publice nu sunt pușculița fără fund a clientelei de partid. Ne confruntăm tot mai des cu probleme la […]
“În România există peste două milioane de hectare de teren agricol afectate de secetă, din suprafața totală de aproximativ 13,5 milioane de hectare. Simpla enumerare a proiectelor, strategiilor și măsurilor promise și parțial implementate de autorități în ultimii 34 de ani demonstrează că, în momentul de […]