Georgel Badiu – Lege privind reglementarea activităților de reconstituire istorică.

                                    CĂTRE,

                                      BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

           În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată și cu prevederile art. 92 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, vă înaintăm propunerea legislativă Lege privind reglementarea activităților de reconstituire istorică”, spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 113 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, solicităm procedura de urgenţă pentru această iniţiativă legislativă.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita, în cel mai scurt timp, punctul de vedere al Guvernului şi avizul Consiliului Legislativ.

PENTRU INIȚIATORI:

1. DEPUTAT:  GEORGE – NICOLAE SIMION                

2. DEPUTAT: GEORGEL BADIU                                    

EXPUNERE DE MOTIVE

O societate modernă are în vedere, pe lângă aspectele și necesitățile respectării valorilor universal recunoscute în prezent, de prezervarea moștenirii lăsate de generațiile anterioare.

Reconstituirea istorică (reenactment – engl.) este definită, conform guvernului britanic, drept  „orice prezentare sau alt eveniment desfăşurat cu scopul de a reproduce un eveniment din trecut sau care ilustrează un comportament dintr-un anumit moment sau perioadă din trecut”: „Historical re-enactment means any presentation or other event held for the purpose of re-enacting an event from the past or of illustrating conduct from a particular time or period in the past; museum or gallery includes any institution which

(a) has as its purpose, or one of its purposes, the preservation, display and interpretation of material of historical, artistic or scientific interest; and

(b) gives the public access to it.”

Înțelegem așadar că reconstituirea istorică este practic o activitate de recreare, de reconstituire a trecutului militar și non-militar de orice tip și privind toate epocile.

Persoanele fizice sau juridice având în statut activitatea de reconstituire istorică reproduc elemente de viaţă civilă, dar şi militară cum ar fi: tabere militare, demonstrații de luptă sau reconstituirea unor bătălii.

Activitatea de reconstituire istorică se consideră că a apărut în anii 1961–1965, în contextul comemorării centenarului Războiului Civil din SUA, de la acel moment numărul prestatorilor unor asemenea activități fiind în continuă creştere. În Europa, în 1968, a luat naştere prima asociaţie de reconstituire istorică, în Anglia. Numărul reenactorilor din Marea Britanie este astăzi de peste 20.000  – cuprinși în peste 400 de asociații de profil. Cehia are peste 400 de grupuri și asociații, Polonia peste 700.

În România, fenomenul reconstituirii istorice este relativ recent. În ultimul deceniu au apărut asociaţii de reconstituire istorică, proiecte muzeale sau persoane fizice care reconstituie diverse aspecte din perioada antică sau recentă. Cu mici excepții, sunt reconstituite mai mult aspecte civile şi militare aparţinând civilizaţiilor geto-dacică şi romană. Numărul lor este în continuă creştere, fiind prezente în diverse medii: şcoli, muzee, conferinţe, simpozioane, cercuri de arheologie, zile ale oraşelor/municipiilor, festivaluri, târguri de artă, expoziţii foto, emisiuni de televiziune, presă, radio şi internet.

Aceste persoane sau asociații trebuie să dețină piese și accesorii vestimentare, piese de armament și alte materiale necesare realizării activității.

Reconstituirea istorică privește mai ales recrearea unei scene sau a unui episod istoric de o manieră cât mai autentică posibil, de obicei de către un grup de oameni, entuziaști ai fenomenului în sine, dar și specialiști sau experți, eventual activând în cadrul unor muzee ori beneficiind de sprijin documentar de la acești specialiști. Reconstituirea în scopuri educaționale utilizează experiența participării culturale complementară dimensiunii sociale a evenimentului (într-un anume sens este educație identitară dar și socializare culturală). Unele persoane sau asociații s-au specializat în evenimente de nișă, de exemplu activitatea unei anume legiuni romane (Legio XIIII Gemina Martia Victrix) sau colonizarea franceză în America (1741-1761).

Reconstituirea istorică poate fi privită și ca o formă specifică de „educație pentru adulți” (edutainment-ul – concept inventat de ilustratorul american Peter Catalonotto în anii ’90). Este evident că reconstituirea istorică a unor evenimente marcante are o tradiție „istorică” în sine, fiind practicată încă din Antichitate, prin recompunerea în arenele romane, spre exemplu, a unor episoade eroice ale trecutului imperiului : războaiele punice, luptele galo-romane, campaniile împotriva dacilor etc.

Reconstituirea istorică nu este reglementată în prezent în România în sens juridic (lege, standarde, norme și alte rigori legale). Asociațiile și organizațiile de profil se pot constitui doar în baza cadrului legal existent cu privire la fundații, asociații și organizații non-profit.

Comparativ, în Bulgariaastfel de asociații pot depune o solicitare pentru recunoașterea statutului de asociație de utilitate publică, dacă consideră necesar, scopul fiind unul cultural-civic, circumscris cadrului legal. În Polonia, organizațiile din acest domeniu pot aplica pentru constituirea unor entități de interes public/de utilitate publică, în condiție legii (Legea privind asociațiile de utilitate publică și voluntariat). Conform articolului 4 pct. 4 din legea menționată, cultivarea și diseminarea tradiției naționale și culturale poloneze precum și campaniile de conștientizare în acest sens se circumscriu sferei interesului public. Astfel, o entitate dedicată reenactement-ului istoric poate aplica pentru un statut de asociație de utilitate publică.  Aceste entități vor trebui să publice în forma prevăzută de lege informații publice legate de activitățile lor. Legea reglementează și posibilitatea cooperării acestor entități de utilitate publică cu administrația publică centrală sau locală, în sensul participării la programe culturale și obținerea de subvenții în baza programelor agreate cu municipalitatea/ administrațiile locale.

În Polonia există multe exemple și sfere de cooperare la nivel local/instituțional: reenactorii apar frecvent în școli cu lecții de „istorie vie”, de obicei fără nici o gratificație financiară; trebuie remarcată apoi deschiderea unor locuri de muncă în regiuni sărace (municipalitatea, în colaborare cu Oficiul local de ocupare a forței de muncă a oferit locuri de muncă temporare, dar și oportunități de formare profesională pentru șomeri în acest domeniu al reconstituirilor, concept preluat de la danezi –  companiile Danfoss/ Grundfos); marșul medieval Grunwald, cu traseul său prin mai multe județe poloneze, a inspirat crearea unei scheme de finanțare interjudețene, care a reunit 8 jurisdicții; reconstituirea populară a Bătăliei Grunwald din 1410 a dus la înființarea Muzeului Bătăliei de la Grunwald într-o zonă rurală foarte săracă, fără instituții sau afaceri semnificative până în acel moment. Au fost inițiate și programe de granturi, lansate de organismele guvernamentale (de exemplu, Centrul Național pentru Cultură) care listează evenimentele de reconstituire printre cele care se califică pentru finanțare publică.

În Republica Cehă reconstituirea istorică poate fi promovată prin intermediul unei/unor asociații non-profit, cu respectarea cadrului legal. În conformitate cu obiectivele activității lor, asociațiile au dreptul de a se adresa autorităților statului și pot încheia acorduri de cooperare cu alte asociații non-profit, dar pot obține inclusiv sprijin de la bugetul de stat ca orice organizație non-profit înregistrată. Practic, reconstituirea istorică este integrată industriei culturale, fiind promovată în evenimente cu public (serbări, o serie de programe derulate de municipalități sau de organizații non-profit). Multe dintre aceste evenimente sunt sprijinite de municipalități, cu programe aprobate de deliberativul local.

În general, grupurile dedicate reconstituirilor istorice nu au toate statutul de asociații non-profit, însă participă la programe sponsorizate de companii private și de municipalități, evenimentele promovate fiind extrem de populare. Spre exemplu, un portal care colectează date cu privire la astfel de grupuri și evenimente –  sermiri.cz/Republica Cehă – afișa un total de 439 de grupuri și asociații înregistrate și 11.853 de evenimente de reconstituire istorică.

În țările sus-amintite, care au făcut obiectul unei analize succinte în acest material pe considerentul că sunt mai apropiate de specificul est-european, se permite inclusiv folosirea armelor de foc cu muniție oarbă în cadrul reconstituirilor istorice, bineînțeles cu respectarea reglementărilor privitoare la uzul de armă.

Așadar, apreciem că domeniul reconstituirilor istorice este necesar a fi reglementat printr-o lege proprie, motiv pentru care promovăm prezenta inițiativă legislativă.

PENTRU INIȚIATORI:

1. DEPUTAT  GEORGE – NICOLAE SIMION       

2. DEPUTAT GEORGEL BADIU                            

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Camera Deputaților                                                               Senat

LEGE privind reglementarea activităților de reconstituire istorică

Parlamentul României adoptă prezenta lege :

Art. 1 – (1) Prezenta lege reglementează participarea persoanelor fizice și juridice la activitățile de reconstituire istorică desfășurate în folosul societății, organizate de persoane fizice și juridice de drept public sau de drept privat fără scop lucrativ.

(2) Reconstituirea istorică se definește ca fiind activitatea desfăşurată cu scopul de a reproduce un eveniment din trecut sau care ilustrează un comportament dintr-un anumit moment sau perioadă din trecut.  Ea are o dimensiune educațională, fiind un factor important în crearea unei viziuni cât mai complete asupra unor evenimente sau comportamente din istorie, contribuind la dezvoltarea educației tinerei generații, precum și la creșterea sentimentului de unitate națională.

Art. 2 – (1) Statul român recunoaște valoarea socială a activităților de reconstituire istorică drept expresie a cetățeniei active, a solidarității și responsabilității civice, precum și abnegația, devotamentul și priceperea ca expresie a punerii în operă a evenimentelor ce fac obiectul reconstituirilor istorice.

(2) Statul susține dezvoltarea activității de reconstituire istorică la nivel local, național și internațional, în scopul îndeplinirii scopului său educațional și cultural, artistic, social, sportiv și recreativ.

(3) Statul român sprijină dezvoltarea activității de reconstituire istorică prin toate instituțiile sale care activează în domenii ce pot interfera cu activitatea respectivă, potrivit legii.

Art. 3 – În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a) activitatea de reconstituire istorică reprezintă activitatea desfăşurată cu scopul de a reproduce un eveniment din trecut ori care ilustrează un comportament dintr-un anumit moment sau perioadă din trecut, activitate în cadrul căreia se folosesc persoane neremunerate, individual sau în grup, precum și recuzită autentică sau care imită originalul;

b) persoanele fizice sau juridice organizatoare sau participante la activitatea de reconstituire istorică sunt acele persoane ce dețin cunoștințele necesare punerii în operă a unui eveniment sau comportament din trecut, pe baza unor studii ale documentelor și/sau ale altor materiale privitoare la evenimentul ori comportamentul urmărit a fi reconstituit;

c) prestator al activității de reconstituire istorică poate fi doar persoana fizică sau persoana juridică de drept public sau de drept privat, fără scop lucrativ, care are în statut organizarea și administrarea activității de reconstituire istorică;

d) contractul de reconstituire istorică reprezintă documentul legal încheiat între un prestator de evenimente de reconstituire istorică și o instituție sau asociație-gazdă, denumită beneficiar, în temeiul căreia prima parte se obligă să presteze o activitate de reconstituire istorică, fără a fi remunerată, iar cea de-a doua se obligă să pună la dispoziție spații, logistică, mijloacele de transport sau contravaloarea carburantului necesar deplasării;

e) persoana ce desfășoară activități de reconstituire istorică poate fi orice persoană fizică, fără deosebire de rasă, origine etnică, religie, sex, opinie, apartenență politică, precum și orice persoană juridică română sau străină având în statut activități de acest gen;

f) beneficiarul activității de reconstituire istorică este, în sens restrâns, instituția sau asociația care a solicitat desfășurarea activității de reconstituire istorică, iar, în sens larg, comunitatea în care se pune în operă reconstituirea evenimentului, precum și comunitatea în care se diseminează acest eveniment, prin orice cale.

Art. 4 – Prezenta lege se fundamentează pe următoarele principii:

a) participarea la activitatea de reconstituire istorică, activitate având scop educațional și cultural, artistic, social, sportiv și recreativ, bazată pe o documentare prealabilă;

b) implicarea activă a autorităților publice locale ;

c) desfășurarea activității cu excluderea remunerației din partea beneficiarului;

d) caracterul de interes public al activității de reconstituire istorică.

Art. 5 – Activitățile de reconstituire istorică prestate din rațiuni de prietenie sau de bună vecinătate, fără încheierea unor contracte de reconstituire istorică, nu fac obiectul prezentei legi.

Art. 6 – Autoritățile administrației publice sprijină derularea activităților de reconstituire istorică prin includerea în strategiile de dezvoltare locală sau națională a unor capitole distincte despre rolul reconstituirii istorice drept resursă de dezvoltare a conștiinței naționale, precum și modul de sprijinire a persoanelor fizice sau juridice prestatoare a acestor activități.

Art. 7 – (1) Autoritățile administrației publice locale susțin activitatea de reconstituire istorică în comunitățile proprii, ca metodă recunoscută prin care cetățenii sunt informați cu privire la evenimentele istorice desfășurate în arealul de formare și dezvoltare a comunităților respective.

(2) Autoritățile administrației publice locale se întâlnesc periodic cu persoanele fizice/reprezentanții legali ai persoanelor juridice organizatoare sau participante la activitatea de reconstituire istorică, în vederea asigurării unei cooperări efective în activitățile desfășurate în domeniul menționat, precum și în vederea promovării la nivel local a acestor activități, a analizării rezultatelor și impactului social survenit.

(3) Responsabilitatea derulării acestor întâlniri incumbă conducerilor direcțiilor de cultură, conducerilor muzeelor și/sau persoanelor desemnate de conducerea unității administrativ-teritoriale să colaboreze și să mențină un contact permanent pe această linie cu prestatorii activităților de reconstituire istorică.

(4) Autoritățile administrației publice locale promovează și susțin organizarea reconstituirilor istorice cu ocazia comemorării unor evenimente deosebite din trecutul României.

Art. 8 – (1) Activităților de reconstituire istorică organizate în România de către persoane fizice/juridice-gazdă române, în parteneriat cu organizații din alte țări, desfășurate în temeiul unui contract de reconstituire istorică semnat în România, le sunt aplicabile prevederile prezentei legi.

(2) Participanților cetățeni străini le este garantată rezidența pe teritoriul statului român pe durata contractului de reconstituire istorică, în limitele și condițiile impuse de legislația privind regimul străinilor în România.

Art. 9 – (1) Activitatea de reconstituire istorică se desfășoară în urma unei cereri din partea beneficiarului, anume o instituție sau asociație-gazdă, prin care acest beneficiar își manifestă disponibilitatea de a găzdui un eveniment cu caracter de reconstituire istorică.

(2) Prin excepție de la alin. (1), se permite unor prestatori de activități de reconstituire istorică să înainteze solicitări de organizare a unor asemenea activități, cu cel puțin 30 de zile înainte de data comemorării unui eveniment istoric ce a avut loc pe raza unității administrativ-teritoriale căreia i se trimite solicitarea.

(3) Beneficiarul are posibilitatea de a refuza motivat cererea unei persoane fizice/juridice de a oferi servicii de reconstituire istorică, în condițiile prevăzute în statutul acesteia, în funcție de tipul de activitate desfășurată și cu respectarea art. 4 lit. c).

(4) Cererea emisă de beneficiarul persoană juridică de drept public, prin care este manifestată disponibilitatea de a găzdui un eveniment cu caracter de reconstituire istorică se realizează printr-un anunț public.

(5) Beneficiarul pune la dispoziție cerința proprie cu privire la:

a) structura activităților de reconstituire istorică pe care le dorește;

b) modalitatea de punere în operă;

c) spațiile, logistica, mijloacele de transport sau contravaloarea carburantului pe care le pune la dispoziție.

(6) Beneficiarul poate oferi participanților, în condițiile legii, alte facilități necesare, precum servicii de cazare și masă.

Art. 10 – Activitatea de reconstituire istorică se consideră experiență profesională și/ sau în specialitate, dacă aceasta este realizată în corelare cu studiile absolvite în domeniul militar sau istoric.

Art. 11 – (1) Punerea în operă a evenimentelor istorice sau a comportamentelor ce fac obiectul reconstituirilor istorice de către participanții la aceste activități este strict legată de deținerea și folosirea unor articole de recuzită autentică sau care imită originalul, precum articole vestimentare, arme, armuri, decoruri; prestatorul poate folosi inclusiv elemente suplimentare precum animale, efecte vizuale, pirotehnice sau cascadorii, scopul folosirii acestora fiind exclusiv recrearea unei atmosfere cât mai apropiate de cea care se dorește a fi reconstituită.

(2) Armele întrebuințate la activitatea de reconstituire istorică vor fi în mod obligatoriu verificate și avizate de serviciul specializat în domeniul armelor și munițiilor din cadrul Poliției Române. Păstrarea lor se face, de regulă, în dulapuri metalice la domiciliul colecționarilor ce le dețin.

(3) Pot fi folosite la reconstituirile istorice organizate atât arme veritabile, cât și din categoria imitațiilor din metal, lemn sau alte materiale. Folosirea lor la aceste activități este supusă normelor legale în domeniul securității și sănătății în muncă. În cazul armelor de foc, este permisă deținerea și utilizarea lor de către prestatorii de activități de reconstituire istorică doar dacă aceste arme sunt improprii utilizării cu încărcătură pirotehnică având proiectil din material solid și nu pun în pericol viața sau sănătatea uneia sau mai multor persoane.

(4) Asociațiile având ca obiect de activitate reconstituirea istorică au în evidență arme de foc veritabile ce pot fi folosite pentru tragerea cu muniție oarbă, arme aparținând colecționarilor membri ai asociației. Acești membri pot deține fiecare un număr maxim de o sută de asemenea cartușe, cu obligația păstrării lor în dulapuri metalice, la domiciliu.

(5) Armele care vor fi folosite la activitățile de reconstituire istorică se transportă în localitatea de destinație, împreună cu muniția oarbă, pe baza contractului de reconstituire istorică încheiat în prealabil. Verificarea armelor și muniției se face de armurieri sau/și cadre ale serviciului specializat din cadrul fiecărui inspectorat județean de poliție.

(6) La desfășurarea activităților de reconstituire istorică în care se vor folosi arme cu muniție oarbă sau/și arme tăietor/înțepătoare este obligatorie prezența unui reprezentant al serviciului specializat din cadrul fiecărui inspectorat județean de poliție, precum și un echipaj de prim ajutor, ambele prezențe fiind dimensionate corespunzător amplitudinii manifestării și numărului de participanți.

Art. 12 – (1) Activitatea de reconstituire istorică se desfășoară pe baza unui contract încheiat în formă scrisă, în limba română, între persoana fizică/juridică prestatoare de activități de reconstituire istorică și beneficiar. Obligația de încheiere a contractului de reconstituire istorică în formă scrisă revine beneficiarului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului.

(2) În cazul încheierii contractului de reconstituire istorică între beneficiar și o persoană fizică/juridică străină, beneficiarul poate să pună la dispoziția respectivului străin un interpret.

(3) Beneficiarul este obligat ca, anterior începerii activității de reconstituire istorică, să înmâneze prestatorului activității un exemplar din contractul aferent.

(4) Contractul trebuie să conțină următoarele clauze:

a) datele de identificare ale părților contractante;

b) descrierea activităților care urmează să fie prestate;

c) timpul și perioada de desfășurare a activității de reconstituire istorică;

d) drepturile și obligațiile părților;

e) stabilirea cerințelor, a abilităților necesare;

f) condițiile de reziliere a contractului.

(5) Contractul de reconstituire istorică încetează în următoarele condiții:

a) la expirarea termenului stabilit în contract, respectiv la data la care prestațiile care fac obiectul contractului au fost executate;

b) de comun acord;

c) când persoana fizică/juridică prestatoare a activității de reconstituire istorică își încetează activitatea;

d) prin denunțare unilaterală, în condițiile art. 17;

e) în caz de reziliere a contractului.

(6) Fișa de protecție a prestatorului activității de reconstituire istorică va conține instrucțiuni cu privire la desfășurarea activității, cu respectarea prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă. Pentru activități ce ies din domeniul de acoperire al fișei de protecție, beneficiarii și prestatorii activității vor apela la inspectoratele teritoriale de muncă, iar acestea vor pune la dispoziție instrucțiuni de securitate a muncii specifice activității respective.

Art. 13 – În situația în care, prin desfășurarea activităților de reconstituire istorică se cauzează prejudicii unor terțe persoane, beneficiarul va răspunde solidar cu prestatorul activității de reconstituire istorică, în condițiile legii sau ale contractului de reconstituire istorică, dacă acestea nu au fost determinate de culpa exclusivă a prestatorului activității.

Art. 14 – Răspunderea pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a contractului de reconstituire istorică este supusă prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.

Art. 15 – Dacă pe parcursul executării contractului de reconstituire istorică intervine, independent de voința părților, o situație de natură să îngreuneze executarea obligațiilor, contractul va fi renegociat, iar dacă situația face imposibilă executarea contractului, acesta încetează de plin drept.

Art. 16 – Negocierea sau renegocierea contractului de reconstituire istorică se va face la cererea scrisă a uneia dintre părți, în condițiile stabilite prin contractul încheiat inițial.

Art. 17 – Denunțarea unilaterală a contractului de reconstituire istorică are loc la inițiativa oricăreia dintre părți,  se comunică și se motivează în scris. Condițiile denunțării se stabilesc prin contractul de reconstituire istorică, termenul de preaviz fiind de 15 zile.

Art. 18 – (1) Litigiile izvorâte din încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului se soluționează pe cale amiabilă sau prin procedura de mediere, iar în caz de nesoluționare, de către instanțele civile.

(2) Acțiunile izvorâte din contractul de reconstituire istorică sunt scutite de taxă de timbru.

Art. 19 –  Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, orice dispoziții contrare se abrogă.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

AUR
Ratarea aderării la Spațiul Schengen este un eșec monumental de politică externă al Președintelui Iohannis și al Guvernului Ciucă. Pentru români, este o trezire cruntă la realitate și o dovadă în plus că umilința, compromisurile, lașitatea și impostura nu sunt instrumente cu care să poată fi […]
Adresată:  Domnului Nicolae-Ionel CIUCĂ, prim-ministru al României                    Domnului Lucian ROMAȘCANU, ministru al Culturii De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor Data: 07/12/2021 Obiectul întrebării: […]
Deputatul AUR, Dumitru-Viorel Focșa, a declarat că AUR a inițiat un proiect de lege care a fost în această săptămâna dezbătut în Comisia pentru Energie de la Senat și care prevede fuziunea dintre 2 coloși de producere a energiei electrice: CE Oltenia și Hidroelectrica. Potrivit deputatului […]
Deputatul AUR, Antonio Andrușceac, a declarat, în cadrul conferinței săptămânale de presă, că AUR își dorește să vadă în bugetul de stat și acele proiecte benefice pentru țară pe care le va depune opoziția. Liderul deputaților AUR a precizat că AUR se va opune unui buget […]
Senatorul Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, a declarat, în cadrul conferinței de presă săptămânale, că pretextul invocat de Cancelarul Austriei că prin România sau din România există fluxuri masive de imigranți ilegal este unul rușinos din punctul de vedere al AUR. Liderul […]
Adresată:  Domnului Nicolae-Ionel CIUCĂ, prim-ministru al României                    Domnului Lucian ROMAȘCANU, ministru al Culturii De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor Data: 07/12/2021 Obiectul întrebării: […]