George Simion și Pușcașu Florin – Propunere legislativă privind aprobarea obiectivului de investiții privind dezvoltarea infrastructurii rutiere „Autostrada A7 Siret – Suceava – Dolhasca – Pașcani – Bacău – Focșani – Buzău – Ploiești – București”

EXPUNERE DE MOTIVE:

Autostrada A7, denumită Autostrada Moldovei sau Autostrada Unirii Principatelor României este o autostradă aflată în construcție în România, dar care nu are termen de realizare clar definit. În documentele CNAIR la stadiul execuției lucrărilor apare cuvântul „planificat”, ceea ce poate să însemne că realizarea va fi amânată la nesfarsit. 

Este necesară o lege pentru a institui un sistem de control permanent și sustenabil din partea reprezentanților cetățenilor în Parlamentul României, care să fie pe deplin operațional și predictibil și care sa încurajeze creșterea ratei de investiții în regiune.

Conform Master Planului General de Transport, adoptat prin HG 666/2016, este prevăzut că un drum rapid cu numărul 7 ar urma să înceapă la Buzău din șoseaua Muntenia Expres și să ducă spre nord la Focșani și Bacău, apoi mai departe în zona Roman-Pașcani (unde urmează să aibă un nod de legătură cu o alta autostrada aflată în plan, Autostrada Târgu Mureș – Iași și apoi spre nord la Suceava și la graniță cu Ucraina: porțiunea dintre granița cu Ucraina și Pascani urmează să fie realizată ca drum expres; cea dintre Pașcani și Bacău — ca autostradă, iar porțiunea de la Bacău la Buzău va fi realizată ca drumul expres Ploiești-Bacău, împreuna cu porțiunea Ploiești-Buzău.

Inițial, ramura sudică a acestei șosele se imagina o legătură Ploiești-Focșani, urmată de un drum către Huși și Albița, la granița cu Republica Moldova. Ulterior, Master Planul General de Transport elaborat în 2013 a păstrat legătura Ploiești-Focșani, urmată însă în sectorul moldovenesc de o legătură spre Bacău și spre nord către Ucraina. În document, aceasta figurează ca drum expres, dar face parte din rețeaua europeană TEN-T Core, care primește finanțare prioritară din partea Comisiei Europene.

Astfel, în 2016, ruta a căpătat prioritate și s-a pomit licitarea studiului de fezabilitate cu proiect tehnic pe segmente: Ploiești-Buzău, Buzău-Focșani, Focșani-Bacău și Bacău-Pașcani. Licitația cerea un proiect de „drum de mare viteza”, iar în urma clarificărilor ulterioare s-a arătat ca aceasta trebuie interpretată în sensul cerinței de a se proiecta un drum din clasa tehnica I (a autostrăzilor). Primul segment pentru care s-au contractat lucrările a fost Centura orașului Bacău. În 2015, în urma unei licitații publice, s-a semnat contractul de realizare a centurii, din care partea vestică se suprapune peste autostrada A7.

În data de 03.09.2020 a fost dat în folosință Obiectul 3 (brațul vestic), parte din Centura Bacău, ce asigura legatura drumului național DN11 în vestul orașului cu DN2 în sud, urmând a se continua până la viitoarea autostradă A7 după finalizarea Obiectului 1. Moldova are primul tronson de autostradă. 16 kilometri din Centura Bacaului, construiți la nivel de șosea de mare viteză, sunt dați în folosință de pe data de 2 decembrie 2020, fiind primii de acest fel în zona. Centura Bacăului are în total aproape 31 de kilometri. 7 kilometri, între DN11 și DN2, au fost deja dați în exploatare, iar ceilalți vor fi inaugurați până pe 1 martie 2021.

Proiectul A7 reprezinta practic „coloana vertebrală” a Moldovei – va prelua traficul pe ruta Nord-Sud, acolo unde se înregistrează cele mai mari valori ale traficului din regiune și care în prezent se desfășoară pe DN2/E85, un drum național cu câte o bandă pe sens și un acostament puțin mai lat, folosit adesea neregulamentar de către șoferi drept încă o bandă de circulație – unul din drumurile naționale cele mai periculoase, dacă nu cel mai periculos după numărul de accidente.

Tabelul următor prezintă o defalcare a accidentelor din cadrul bazei de date, în funcție de tipul de drum pe care acestea au loc. Această defalcare are rolul de a evidenția contribuția accidentelor ce au loc pe rețeaua nationals la totalul general.

Numărul accidentelor pe categorii de drum


Sursa: Analiza AECOM a bazei de date a accidentelor gestionată de către IGP

Comerțul este vital pentru creșterea economică a regiunii Moldova. Comerțul are nevoie de transport. Acele zone ale Europei, care nu au conexiuni bune, nu vor prospera. Se preconizează că transportul de marfă va crește cu 8o% până în 2050. Transportul de călători va crește cu peste 50%. Transportul este esențial pentru o economie eficientă. Până în anul 2030, contribuția sectorului feroviar la volumul traficului de pasageri scade, iar acesta este dominat de sectorul rutier. Aceasta este situatia prognozată în lipsa intervențiilor propuse în Master Plan și doar cu proiectele angajate în prezent finalizate. In esență, acesta reprezintă un scenariu de tip “business as usual”.

Figura 2.17 – Volume zilnice de pasageri în România, pe moduri, anul 2020

Sursa: MNT AECOM

Există o pondere mult mai mare a deplasărilor de mărfuri pe alte rețele decât cea rutieră, față de deplasările de pasageri. Principalele deplasări de mărfuri pe rețeaua rutieră sunt către București. Există, de asemenea, un important flux de marfă pe coridorul Ploiești-Buzău-Bacău.

În perioada 2011-2020 creșterea observată în cazul numărului de tone-marfă/km se aliniază mai aproape de variațiile înregistrate de volumul de mărfuri transportat in comparațe cu dinamica observată în cazul fluxurilor de pasageri. Aceasta, deoarece reducerea timpilor de parcurs și a costului de transport al mărfurilor nu va duce în sine la deplasări mai lungi. Pentru transportul de marfă distanța medie a deplasărilor depinde și de modificările intervenite în distribuția activitățlor economice, mai precis, de locurile unde bunurile se produc, se importă, se consumă sau se exportă.

Volume zilnice (tone) marfă în România, anul 2020

Sursa: AECOM NTM

Realizarea unei infrastructuri de comunicații rutiere moderne, rapidă și sigură, care să lege Vama Siret de București, va conduce la dezvoltarea rapidă a Moldovei și Bucovinei și a județelor ce compun regiunea istorică Moldova, din mai multe puncte de vedere. Transportul produselor se va face cu costuri mai mici și eficiență sporită, iar mobilitatea tinerilor va crește, activitățile turistice se vor dezvolta, forța de muncă ar putea migra cu mai multă ușurință către zone unde există cerere, având căi de acces mai rapide.

Conectivitatea, accesul mediului de afaceri, precum și al populației la rețeaua de transport va crește cu consecințe directe privind creșterea economică a regiunii noastre. De asemenea, se va micșora numărul oamenilor care își pierd viața în accidente rutiere.

Dacă nu se va intervine legislativ, Guvernul nu va aloca fonduri pentru îmbunătățirea infrastructurii rutiere din Moldova și Bucovina, acestea fiind condamnate la declin economic datorită lipsei de conectivitate rutieră. Adoptarea acestei propuneri legislative este o necesitate, care a devenit starea de urgență a dezvoltării regiunii Moldova și Bucovina. Este necesar ca regimul acestui drum să fie autostradă, datorită traficului intens pe acest traseu, precum și a numărului redus de accidente ce au loc pe autostrăzi, față de celelalte categorii de drumuri.

Inițiatori:

Deputat George Nicolae Simion,

Deputat Florin Lucian Pușcașu

LEGE

Propunere legislativă privind aprobarea obiectivului de investiții privind dezvoltarea infrastructurii rutiere „Autostrada A7 Siret – Suceava – Dolhasca – Pașcani – Bacău – Focșani – Buzău – Ploiești – București”

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Art.1. Prezenta lege aproba obiectivul de investiții privind dezvoltarea infrastructurii rutiere „Autostrada A7 Siret – Suceava – Dolhasca – Pașcani – Bacău – Focșani – Buzău – Ploiești – București” denumit în continuare autostrada A7.

Art.2. Obiectivul de investiții Autostrada A7 se finanțează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual cu aceasta destinație, din credite externe și din fonduri europene.

Art.3. Ministerul Transporturilor este responsabil pentru coordonarea realizării obiectivului de investiții Autostrada A7.

Art.4. Termenul de execuție este de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art.5. Prevederile prezentei legi intra în vigoare de la data de 01.01.2022.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și art. 76 al. (2) din Constituția României, republicată.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

becuri
A doua zi după învestirea Guvernului Ciucă, cel mai mare furnizor de energie electrică pentru clienții casnici din România, ELECTRICA S.A., a anunțat creșterea substanțială, de la 1 ianuarie 2022, a prețurilor de distribuție. Acestea urmează a fi majorate cu până la 84%. La fel au […]
Președintele Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi invită românii la “Marșul Unirii” de la Alba-Iulia pe 1 decembrie. “Alba Iulia, capitala Unirii tuturor românilor va găzdui și în acest an serbările la 103 ani de la Marea Unire de la 1918. Ca în […]
Reprezentanţii Bucovinei au declarat unirea cu România la 28 noiembrie 1918 în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuţi. Iar acest episod istoric fericit se datorează în principal boierului Iancu Flondor, jurnalistului Valeriu Branişte, profesorului Sextil Puşcaru, medicului Isidor Bodea sau ofiţerului Ilie Lazăr. Iancu Flondor, […]
Către: Domnul Adrian Câciu, Ministrul Finanțelor De la: Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripţia electorală nr.23 IALOMIŢA Obiectul întrebării:Clarificări privind situația economică a României                                       Stimate Doamnule Ministru, Având în vedere că noul Guvern al României a fost investit pe clasica procedură de repede-înainte, cu dezbateri minime […]
Ca şi în anii precedenţi, ziua internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor de anul acesta lansează 16 zile de activism care se vor încheia pe 10 decembrie 2021 – ziua care comemorează Ziua Internaţională a Drepturilor Omului. De la izbucnirea infecţiei cu coronavirus COVID-19, numărul cazurilor […]
Către: Prim-ministrul Guvernului României,   Domnul Florin Vasile CÎȚU De la:  Gl.mr. prof.univ.dr. Nicolae N. ROMAN             Deputat AUR, circumscripția electorală nr.10 Buzău Obiectul întrebării:  Posibilitatea fabricării de medicamente antivirale   Domnule prim-ministru,           Există informații că fabrica de medicamente “Terapia” din Cluj-Napoca poate începe […]