George Simion – întrebare parlamentară către Guvernul României – Gradul de îndatorare al României și fondurile din PNRR

Către: Nicolae Ciucă, Prim-ministrul Guvernului României

De la: Domnul George-Nicolae SIMION, deputat în circumscripția electorală nr. 42 București

Subiectul întrebării: Gradul de îndatorare al României și fondurile din PNRR

Domnule prim-ministru,

          Fondurile europene reprezintă o șansă istorică pentru România, însă, din păcate, Guvernul pe care îl conduceți, preferă să angajeze împrumuturi cu dobânzi foarte mari, care au ajuns și la 8 – 9% zilnic, îndatorând generații întregi de români, în loc să cheltuiască miliardele de euro disponibile prin PNRR. Vă dau, domnule prim-ministru, un singur exemplu al incapacității Guvernului pe care îl conduceți: țara noastră a primit, până acum, o prefinanțare de 13%, care înseamnă 3 miliarde de euro și încă o primă tranșă de 3,5 miliarde. Deci, în total, au intrat 6,5 miliarde de euro în visteria statului, bani care, evident, trebuie cheltuiți pe bază de facturi. Până acum, însă, s-au cheltuit doar 150 de milioane de euro pentru casele de marcat electronice. Iar astăzi, vorbim, deja, despre o a doua tranșă din PNRR, în contextul în care nu am fost capabili să cheltuim nici măcar prima tranșă, fonduri care se vor pierde într-un final, fără ca nimeni să răspundă pentru asta!

          Prin urmare, stimate domnule prim-ministru, vă rog să îmi răspundeți următoarelor întrebări:

  1. De ce programele operaționale nu s-au lansat, în contextul în care programele operaționale 2021 – 2027 au fost aprobate, iar banii se pot folosi de un an și jumătate de când s-a adoptat Regulamentul? Puteți confirma suspiciunile de conflicte de interese de la nivielul autorităților de management?
  2.  Cum justificați faptul că din 80 de miliarde de lei necheltuiți –  29,9 fiind prin PNRR, 29 de miliarde prin politica de coeziune, 18 miliarde prin politica agricolă și 2 miliarde prin fondul pentru traziție justă pentru regiunile carbonifere în tranziție, adică pentru Valea Jiului și nu s-a cheltuit un leu?

3. De ce preferă Guvernul României să angajeze împrumuturi cu dobânzi foarte mari, în loc să se folosească eficient de resursele alocate prin PNRR?

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Petrișor Peiu, propunerea AUR pentru Ministerul Economiei Naționale, atrage atenția asupra faptului că România a înregistrat în trimestrul al treilea 2024 cel mai ridicat preț la energia spot din Uniunea Europeană (UE), pe care se tranzacționează o cantitate echivalentă cu 40% din consumul curent. Petrișor Peiu precizează […]
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a prezentat sâmbătă, 12 octombrie, în cadrul evenimentului ”AUR pentru Oltenia”, candidații pentru alegerile parlamentare din judeţele Dolj, Mehedinţi, Gorj, Olt și Vâlcea. La eveniment au participat George Simion, președintele AUR, candidat la alegerile prezidenţiale, și Claudiu Târziu, europarlamentar AUR și […]
Nelu Tătaru, unul dintre cele mai toxice personaje din politica românească, vârful de lance al criminalilor care au dictat închiderea în case a românilor în timpul pandemiei, a ajuns pe mâna procurorilor DNA. Cum, la ordinul stăpânilor de la OMS, circul cu purtarea măștilor pe față […]
Petrișor Peiu, propunerea AUR pentru Ministerul Economiei Naționale, atrage atenția asupra faptului că săptămâna trecută guvernul PSD-PNL a anunțat o „mare victorie”: grupul energetic numărul 5 Rovinari, din cadrul Complexului Energetic Oltenia, este gata să fie pus în funcțiune şi să fie conectat la Sistemul Energetic […]
“În ultimele săptămâni, a apărut în spațiul public o posibilă tranzacție comercială cu implicații profunde asupra securității energetice a României. Este vorba despre vânzarea companiei de furnizare de gaze și energie electrică E.ON România către compania maghiară de stat MVM, controlată direct de guvernul Viktor Orban. […]
Delegația AUR în Parlamentul European a susținut în această săptămână o conferință de presă în cadrul căreia au fost abordate teme privind viitorul european al Republicii Moldova, întârzierea procesului de aderare a României la Spațiul Schengen și restricțiile vamale impuse de Germania, precum și dublul standard […]