Președintele AUR, George Simion, a participat în acest sfârșit de săptămână la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, acolo unde problemele românilor din comunităţile istorice sunt readuse în atenţie, majoritatea reclamând lipsa de sprijin din partea statului român.
Potrivit liderului AUR, românii din comunitățile istorice, precum și cei din Covasna, Harghita și Mureș, trebuie să fie susținuți de toate formațiunile politice care au reprezentanți în Parlamentul României și în Parlamentul European, acest lucru fiind vital.
„Românii aflați în minoritate aici în Covasna și Harghita, aproape pe cale de dispariție din punct de vedere etnic, să fie susținuți de toate formațiunile politice care au reprezentanți în Parlamentul României și în Parlamentul European. Este vital acest lucru.
Nicolae Iorga spunea că suntem o țară înconjurată de români. Bine, în perioada interbelică România avea altă pondere și era un actor regional important. Am fost vara trecută la Saranda, în Albania, unde am văzut casa lăsată moștenire de regele Zog al Albaniei către Nicolae Iorga și către Institutul de Studii Adriatice de acolo. Am vorbit cu fratele nostru care a participat la mai multe ediții ale Universității de Vară și căruia îi urez însănătoșire grabnică, domnul Pano Bakalli, despre posibilitatea și demersurile pe care România trebuie să le facă pentru a recupera moștenirea identitară, moștenirea culturală, să recupereze acea casă și să susțină activ românitatea sud-dunăreană și să susțină această ramură a poporului român, să susțină aromânii care viețuiesc astăzi în Macedonia de Nord, în Albania, în Grecia, deși în Grecia nu au parte de drepturi naționale. Asta trebuie să facă un viitor președinte, asta trebuie să facă viitorii conducători ai României, după cum eu cred că viitorii guvernanți trebuie să pledeze pentru pace. Vom fi iarăși ce am fost și mai mult decât atât”, a spus liderul AUR.
În cadrul discursului său, George Simion i-a menționat și pe Sfinții Martiri Brâncoveni, pentru a le reaminti celor prezinți faptul că „prin Constantin Brâncoveanu, Țara Românească avea propriul favorit la Înalta Poartă”.
„Sigur că și noi ne-am fi dorit prin Claudiu Târziu, Gheorghe Piperea, Cristian Terheș, să avem la Înalta Poartă de astăzi o altă președintă a Uniunii Europene, nu pe Ursula von der Leyen. În ciuda unor dezinformări, noi am fost în prima linie a coagulării unei alianțe care să determine ca doamna Ursula von der Leyen să nu mai fie președinte al Uniunii Europene. Nu am reușit, însă sperăm ca, cel puțin prin apariția noastră ca formațiune politică și prin prezența noastră în forurile naționale și internaționale, să dăm un curent”, a adăugat președintele AUR.
La rândul său, Claudiu Târziu, europarlamentarul Claudiu Târziu, liderul delegației partidului AUR în Parlamentul European și președinte al Consiliului Național de Conducere al AUR a vorbit, în timpul lucrărilor Universităţii de Vară, despre necesitatea înfiinţării unui minister al românilor de pretutindeni, care să se ocupe atât de românii din comunităţile istorice, cât şi de cei din diaspora economică.
„Eu sunt dintre cei care știu să asculte, pentru că nu m-am născut politician (…) așa se și justifică și prezența mea aici”. Realitatea este că „România nu are o politică externă, cum nu are nici o politică internă. Mai precis, cei mai mulți politicieni copiază niște acțiuni și ascultă niște ordine, lucru care îi transformă într-o curea de transmisie. Noi nu ne-am asumat vreun rol, nu ne-am înțeles rostul în lume. Până nu ne înțelegem rostul în lume, nu ne vom putea asuma vreun rol, ci doar vom urma niște indicații. Nu există rău mai mare”.
Claudiu Târziu consideră că trebuie să fim conștienți că România are nevoie mai mare de aceste alianțe externe, decât au acestea de noi, și că ar fi un pericol și o prostie să ieșim din alianțe:
„Avem 10 milioane de români în afara granițelor și de aceea mi se pare impardonabil că nu s-a înființat un minister care să se ocupe de aceștia, pentru că un departament este insuficient. Acești români ar putea fi ambasadorii interesului național dacă am reuși ca stat să-i facem să simtă că ne pasă de ei. Am convingerea că dacă nu știm de ce boală suferim nici nu ne vom cunoaște leacul”.
„Realitatea este că România nu are o politică externă, cum nu are nici o politică internă. România este condusă de oameni care mimează actul politic. Mai precis, copiază sau îndeplinesc anumite cerințe. Cei mai mulți dintre ei copiază un comportament politic și urmează niște ordine care îi fac curea de transmisie între voința altor puteri si destinul poporului român. Din punctul meu de vedere acest lucru este inacceptabil. Acesta este motivul pentru care am intrat întrat în politică. Dacă aveam oameni politici care să conducă România după o viziune, ținând cont de realitate și oferind un proiect de țară pe care să-l urmeze, aveam lucruri mai bune de făcut decât să intru în politică. Nu o să ies la pensie din politică, mi-am propus să am un parcurs suficient cât să ajut la o limpezire a lumii românești și la o articulare a unei politici românești.
Noi, ca țară, nu ne-am asumat vreun rol, nouă ni s-a dat un rol pe care îl îndeplinim, dar noi nu ne-am înțeles rostul ca neam și ca stat în anii care au trecut de la desprinderea oficială de regimul comunist.
Până nu înțelegem ce rost avem în lumea și în ordinea această globală, încă în funcțiune, nu putem să ne asumăm vreun rol, ci doar vom urma niște indicații venite din alte părți. Este extrem de grav. Este similar cu lipsa rostului pentru un om. Nu există rău mai mare pentru cineva în lumea asta decât să nu aibă un rost”, a spus Claudiu Târziu.
„Noi eram deja o țară înconjurată de români, prin împrejurări istorice, acum suntem o țară exportatoare de români. Dacă am avea un pic de gândire, am face din românii din afara granițelor purtătorii de cuvânt ai interesului național.
Realitatea este că având peste 10 milioane de români în afara granițelor țării- în Ucraina, Serbia, în Republica Moldova, din alte comunități istorice și din exilul economic – ar trebui să acordăm mai mare atenție acestora.
Mi se pare impardonabil să amânăm înființarea unui Minister pentru românii de pretutindeni. Mai avem o țară afară. Ar fi un început nu doar pentru a-i ajuta pe ei să-și păstreze identitatea, ci pentru ca ei să devină ostași devotați ai cauzei naționale”, a explicat Claudiu Târziu.
Nu există răspunsuri