George Simion, Claudiu Târziu și Mircea Daneasa – Propunere legislativă privind interzicera înstrăinării activelor statului pe perioada pandemiei Covid-19 și o perioadă determinată post-pandemie.

EXPUNERE DE MOTIVE

După anul 1989 au fost privatizate 7.726 de companii, iar rata de succes este mai mica de 25%. Adică mai puțin de 25% din companiile privatizate mai sunt în viața. Efectul social al acestui fenomen este pierderea a doua milioane de locuri de munca.

Eșecul privatizărilor din România este din cauza corupției guvernelor din ultimii 30 de ani, a momentului ales dar si a formei aleasă de stat, respectiv vanzare directa.

Trebuie elaborată o Strategie Națională de menținere a portofoliului statului la companiile strategice și de maximizare a participatiilor statului la o serie de companii care trebuie declarate „companii de siguranță natională”.

Pe perioada pandemiei și perioada imediată post pandemic prețurile scad, piața nu funcționează la parametrii optimi și riscăm ca avuția națională să fie vândută la prețuri derizorii care poate sa ne aducă în situația de a pierde controlul statului în domenii strategice, de siguranță națională.

Considerăm necesara declanșarea unui referendum national, prin care cetatenii sa fie întrebați dacă doresc înstrăinarea activelor ori privatizarea Hidroelectrica, CEC Bank, Tarom, Posta Romana, CFR Marfă, Portul Constanța, Romgaz, CFR Călători, Transgaz, Nuclearelectrica, Compania Natională Aeroportul, etc.

Cum înstrăinarea activelor statului la aceste companii a fost interzisă și suspendată pe o perioada de 2 ani prin legea 173/2020 este necesara o lege care sa interzică și să suspende înstrăinarea activelor pe o perioada de 5 ani pentru ca acțiunile în ipoteza vânzării activelor acestea vor micșora valoarea acelor companii care vor ramane doar un nume pe o simpla bucata de hartie.

Nu sunt semnale ca pandemia se apropie de sfârșit, din contra se pare ca mutațiile virusului SarsCov-2 vor determina prelungirea pandemiei mult timp de acum incolo.

Față de aceasta situație se impune dezbaterea acestei propuneri legislative în procedura de urgență, odată cu reexaminarea legii de respingerea a Ordonanței de Urgență 166/2020 care modifica într-un mod neconstitutional, peste votul Parlamentului, în sensul Legii 173/2020.

Măsurile care se impun în activitatea economică vizează:

1. Instituirea interdictiei de instrainare a activelor statului de la companiile și societățile naționale, la band, precum și la orice alta societate la care statul are calitatea de acționar, indiferent de cota de participare deținute, pentru o perioada de 5 ani;

2. Suspendarea, pe o perioada de 5 ani, a operațiunilor privind instrainarea participatiilor statului la companiile și societățile naționale, precum și la societățile la care statul are calitatea de acționar începute anterior intrării în vigoare a legii, cu excepția operațiunilor postprivatizare și a operațiunilor specifice privatizării, în cazul în care transferul dreptului de proprietate asupra participatiilor deținute de stat s-a realizat;

3. Suspendarea corespunzătoare a unor dispoziții legale în vigoare în materia privatizării societăților comerciale prin vanzare de active.

Cum acțiunile sunt interzise la instrainare printr-o lege publicată în Monitorul Oficial, este necesara o lege pentru interdictia vanzarii de active. În sistemul constitutional roman, regula este aceea ca Guvernul nu dispune de dreptul de reglementare primara a relațiilor sociale, ci doar de dreptul a adopta legislația secundară.

Reglementarea interdictiei de instrainare a participatiilor statului este atributul suveran al legiuitorului, care, exercitand competența constituțională consacrată de art. 61 alin. (1), a acționat în interiorul marjei proprii de apreciere și a stabilit dispoziții legale care constituie expresia politicii statului în materie de privatizare pentru următorii 5 ani. Măsură legislativă are ca finalitate tocmai evitarea pierderilor patrimoniale pe care statul le-ar putea suferi in ipoteza in care acesta ar înstrăina în aceasta perioada activele pe care le deține la diferitele entități economice.

Au dispărut fabrici și uzine celebre în vremea înainte de 1990. În Gorj existau întreprinderi profitabile precum: fabrica de sticla, ferma de porci Suinprod sau fabrica de caramida Unirea. La Vaslui s-a prăbușit cel mai mare combinat de fire și fibre sintetice, Moldosin SA, după ce a ajuns în mâinile controversatului Omar Hayssam. La Zalău era Fabrica anvelope.

In Alba, cele mai importante procese de insolventa și faliment aflate în derulare la Tribunalul Județean se referă la societățile GHCL Upsom SA Ocna Mureș, Resial SA Alba lulia, Metalurgica SA Aiud, Montana SA Campeni, Stratusmob SA Blaj și Ardeleana SA Alba Iulia. Pe lista fabricilor și uzinelor din Prahova figureaza peste 50 de întreprinderi.

Fabrica de incaltaminte Clujana este istorie. În Bistrița-Năsăud numai puțin de 140 de societăți comerciale au fost privatizate în urma cu mai bine de un deceniu. Acestea aveau în total peste 10.000 de angajați, care, după cativa ani de la privare, după ce unitățile de producție au fost bagate in mormant, s-au văzut nevoiți să-și caute noi locuri de munca. La Târgoviște existau COS Targoviste (fost Mechel), Romlux, UPET SA, SARO sau Termocentrala de la Doicești. În Argeș, exista Aro, iar la București vorbeam de Republica și de 23 August.

Combinatul siderurgic de la Calarași este o ruina azi. Coloși industriali ai Iașului precum Fortus, Tepro, Nicolina sau Terom au fost devalizați după 1990, prin privatizări defectuoase sau rau-intentionate. Ora|ul Barlad avea o Industrie înfloritoare, fiind motorul economic al județului Vaslui. În urma privatizarilor, Rulmenți, FEPA ‘74, dar fabrica de Confectii au rămas o umbra a ceea ce au reprezentat odata.

Marile uzine ale Brașovului, care aveau înainte de 1990 zeci de mii de angajați. Uzina Hidromecanica a fost ștearsa de pe harta Brașovului. La fel și Tractorul. La Arad, fabrica de textile – UTA a dispărut cu timpul complet, iar în locul ei a apărut o zona rezidențiale. Exemple de acest fel pot continua.

Cele mai mari privatizări din România au în cap de listă BCR. Apoi urmează Petrom, Romtelecom. Alte vanzari ale statului roman au fost Romcim, BRD, Sidex, Automobile Craiova, Casial Hunedoara, Automobile Dacia, Alro, COS Târgoviște, Electrica Muntenia Sud, Distrigaz Sud, Distrigaz Nord, Electrica Dobrogea, Electrica Banat, Electrica Moldova. Pe Bursa de Valori s-au vândut pachete importante din Romgaz, Transgaz, Transelectrica, Electrica.

În județul Suceava impactul privatizarilor nereușite a fost semnificativ și numărul disponibilizărilor a fost cel mai mare din țară.

Peste 100 de mari societăți comerciale au fost închise, iar renumita zona industrială a devenit zona comercială, unde și-au găsit locul pentru desfacere brandurile comerciale internaționale, fiind construite numeroase mall-uri și centre comerciale care vând produsele fabricate în alte țări cu forță de muncă străină. Spre exemplu, fabricile de sticlă din România au fost privatizate în mare masură pentru a fi închise distrugând astfel o industrie importantă a țării.

Guvernele care au condus țara în ultimii 30 de ani sunt responsabile față de situația actuală, dar nu a răspuns nimeni, niciodată.

O altă măsură obligatorie acum este să interzicem privatizările prin vanzare de active și prin orice altă formă posibilă, în România pe perioada pandemiei și o perioadă determinate post pandemie și să le suspendăm pe cele începute. Acest lucru este necesar până când va avea loc un referendum național care să stabilească dacă cetățenii români își doresc acest lucru.

Este necesar să fie o stabilită o Strategie Națională prin care să fie stabilite societățile strategice pentru siguranța națională a României care să nu fie privatizate, iar dacă poporul român își dorește să existe și societăți care să fie privatizate, este necesar să se stabilească un preț corect, o metodă corectă și să fie ales momentul oportun după trecerea pandemiei.

Declararea stării de urgență, la data de 16.03.2020, prin Decretul Lege 195/2020 al Președintelui României, a modificat regulile economiei de piață și a creat premisele vânzării activelor statului la prețuri mici și foarte mici. În aceste condiții, se impune o interdicție de vânzare a activelor statului timp de 5 ani până când se va încheia criza Covid-19 și efectele acesteia precum și o suspendare a procedurilor începute pentru 5 ani, perioadă care va putea fi prelungită sau scurtată printr-un nou act normativ.

PENTRU INIȚIATOR!:

SENATOR MIRCEA DANEASA

DEPUTAT GEORGE NICOLAE SIMION

SENATOR CLAUDIU RICHARD TÂRZIU

LEGE

Propunere legislativă privind interzicerea înstrăinării activelor statului pe perioada pandemiei Covid-19 si o perioada determinate post-pandemie


ParlamentuI Romaniei adopta prezenta lege.


Art. 1.

Se interzice, pentru o perioada de 5 ani, înstrăinarea activelor deținute de stat la companiile și societățile naționale, la instituții de credit, precum și la orice altă societate la care statul are calitatea de actionar, indiferent de cota de capital social deținută.


Art. 2.

(1) Se suspendă, pentru o perioada de 5 ani, orice operațiuni privind înstrăinarea activelor deținute de stat la companiile și societățile naționale, precum și la alte societăți la care statul are calitatea de asociat sau acționar, aflate în curs de realizare.

(2) Dispozițiile alin. (1) nu se aplica operatiunilor postprivatizare și operațiunilor specific privatizării, în cazul în care transferul dreptului de proprietate asupra activelor și participațiilor deținute de stat s-a realizat până pe data de 16.03.2020.

Art. 3. În aplicarea dispozițiilor prevăzute la art. 1 și 2. se suspendă, în mod corespunzător, dispozițiile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările și completarile ulterioare și ale Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările și completările ulterioare.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) condamnă publicarea unei prime forme a unui document intern al Comisiei Europene, adresat traducătorilor, care recomandă evitarea referirii la Crăciun și înlocuirea numelor biblice în limbajul oficial. „Niște birocrați nealeși de nimeni și care par că nu mai reprezintă pe nimeni […]
tricolor
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) îl invită pe Klaus Iohannis la Alba Iulia, la evenimentele dedicate Zilei Naționale, pentru a constata la fața locului cât de dorit mai este de români în funcția prezidențială. „Dacă vrea să fie președintele tuturor românilor, și nu doar al PNL, […]
becuri
A doua zi după învestirea Guvernului Ciucă, cel mai mare furnizor de energie electrică pentru clienții casnici din România, ELECTRICA S.A., a anunțat creșterea substanțială, de la 1 ianuarie 2022, a prețurilor de distribuție. Acestea urmează a fi majorate cu până la 84%. La fel au […]
Președintele Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi invită românii la “Marșul Unirii” de la Alba-Iulia pe 1 decembrie. “Alba Iulia, capitala Unirii tuturor românilor va găzdui și în acest an serbările la 103 ani de la Marea Unire de la 1918. Ca în […]
Reprezentanţii Bucovinei au declarat unirea cu România la 28 noiembrie 1918 în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuţi. Iar acest episod istoric fericit se datorează în principal boierului Iancu Flondor, jurnalistului Valeriu Branişte, profesorului Sextil Puşcaru, medicului Isidor Bodea sau ofiţerului Ilie Lazăr. Iancu Flondor, […]
Către: Domnul Adrian Câciu, Ministrul Finanțelor De la: Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripţia electorală nr.23 IALOMIŢA Obiectul întrebării:Clarificări privind situația economică a României                                       Stimate Doamnule Ministru, Având în vedere că noul Guvern al României a fost investit pe clasica procedură de repede-înainte, cu dezbateri minime […]