Către: Curtea de Conturi a României (CCR)
În atenția: Doamnei Președinte Mirela CĂLUGĂREANU, Curtea de Conturi a României
În atenția: Domnului Consilier de Conturi Sorin LAZĂR, coordonator Departamentul VI – Buget Local
Spre luarea la cunoștință: Membrii Plenului Curții de Conturi a României
De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat
Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Obiectul: Intrebare complementară și analiză juridică a refuzului Curții de Conturi a României de a răspunde pe fond la Întrebarea nr. 3634A/22.12.2025 privind modul de finalizare a auditului financiar la UATC Bethausen, județul Timiș
Referință: Adresa CCR nr. 89005/23.03.2026, semnată de p. Președintele Mirela Călugăreanu
Stimată Doamnă Președinte, Stimate Domnule Consilier de Conturi,
În aplicarea art. 64 și art. 112 din Constituția României, a art. 34 lit. d) și i) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, republicată, a art. 202, art. 203, art. 212 și art. 213 din Regulamentul Camerei Deputaților aprobat prin Hotărârea nr. 8 din 24 februarie 1994, republicat, și având în vedere răspunsul transmis de Curtea de Conturi a României prin adresa nr. 89005/23.03.2026, vă adresez prezenta întrebare complementară, însoțită de analiza juridică a refuzului opus de Curtea de Conturi la Întrebarea nr. 3634A/22.12.2025.
Prezenta întrebare nu vizează aspecte care țin de autonomia funcțională sau de independența constituțională a Curții de Conturi, ci doar elemente de fapt, verificabile și aflate în posesia instituției, care nu pot fi sustrase controlului parlamentar pe temeiul invocat de CCR în răspunsul anterior.
I. Contextul interpelării complementare
Prin Întrebarea nr. 3634A/22.12.2025, subsemnatul am semnalat Curții de Conturi a României aspecte deosebit de grave constatate în legătură cu modul de finalizare a misiunii de audit financiar la UATC Bethausen, județul Timiș, de către Camera de Conturi Arad (Raportul de audit financiar nr. 4871/17.01.2024), după ce misiunea inițială a Camerei de Conturi Timiș a fost suspendată ca urmare a unui incident extrem de grav de ultraj asupra echipei de audit (tentativă de sechestrare din data de 21.03.2023).
Prin adresa nr. 89005/23.03.2026, Curtea de Conturi a transmis un răspuns care refuză, în totalitate, să abordeze fondul întrebărilor formulate, invocând art. 198 din Regulamentul Camerei Deputaților, art. 140 din Constituție, standardele INTOSAI și, în special, ghidul GUID 1900 – Peer Review Guidelines. Răspunsul CCR ridică însă probleme juridice serioase, pe care prezenta întrebare complementară urmărește să le lămurească, și conține totodată o tăcere deplină cu privire la fapte de natură penală semnalate prin probe aflate la dispoziția Camerei de Conturi Arad.
II. Analiza juridică a refuzului CCR nr. 89005/23.03.2026
II.1. Confuzia procedurală – întrebare versus întrebare scrisă
Prin adresa nr. 89005/23.03.2026, Curtea de Conturi își fundamentează refuzul pe art. 198 din Regulamentul Camerei Deputaților, care reglementează regimul întrebărilor parlamentare. Actul inițial al subsemnatului a fost însă formulat și înregistrat ca ÎNTREBARE (nr. 3634A/22.12.2025), instrument parlamentar distinct, reglementat de art. 202 și următoarele din același Regulament și de art. 112 din Constituția României. Tratarea unei interpelări ca pe o simplă întrebare scrisă și invocarea unor limite procedurale specifice art. 198 constituie o eroare de încadrare procedurală.
II.2. Limita reală a independenței constituționale a Curții de Conturi
Art. 140 din Constituția României consacră independența Curții de Conturi în exercitarea atribuțiilor sale de audit (metodologie, program, concluzii tehnice). Aceasta nu echivalează însă cu o imunitate generală față de controlul parlamentar democratic. Dimpotrivă, art. 140 alin. (2) din Constituție prevede în mod expres că:
„Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public național din exercițiul bugetar expirat, cuprinzând și neregulile constatate.”
Mai mult decât atât, art. 140 alin. (3) din Constituția României consacră în mod explicit dreptul Camerei Deputaților și al Senatului de a dispune, prin intermediul Curții de Conturi, controlul asupra modului de gestionare a resurselor publice, prevăzând că:
„La cererea Camerei Deputaților sau a Senatului, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice și raportează despre cele constatate.”
Aceste două dispoziții constituționale – art. 140 alin. (2) și art. 140 alin. (3) – consacră împreună o relație instituțională de răspundere directă a Curții de Conturi în fața Parlamentului, nu un simplu schimb de informații voluntar. Dacă, potrivit alin. (3), fiecare dintre cele două Camere poate dispune efectuarea unui control propriu-zis de către CCR, cu atât mai mult un deputat, în exercitarea mandatului său și în aplicarea art. 112 din Constituție, poate solicita informații și lămuriri privind modul de finalizare a unei misiuni de audit deja efectuate. A fortiori, dacă Parlamentul poate cere CCR să controleze, deputatul poate cere CCR să clarifice. Prin urmare, reducerea oricărei forme de control parlamentar doar la peer review-ul internațional INTOSAI este o interpretare restrictivă care nu are temei constituțional și contravine literei și spiritului art. 140 alin. (2) și (3) din Constituție.
II.3. Invocarea eronată a GUID 1900 ca mecanism unic de control
Răspunsul CCR afirmă că „evaluarea modului de desfășurare a activității Curții nu se realizează prin întrebări parlamentare, ci exclusiv prin mecanismele consacrate, respectiv peer review-ul, în strictă relație cu liniile directoare ale INTOSAI, pe baza ghidurilor emise de aceasta, respectiv GUID 1900”. Această afirmație este juridic inexactă și contrară naturii reale a GUID 1900, din următoarele motive:
a) GUID 1900 – Peer Review Guidelines reprezintă GUIDANCE (ghiduri), nu standarde obligatorii (ISSAI). În arhitectura INTOSAI Framework of Professional Pronouncements (IFPP), ghidurile (GUIDs) au rang inferior standardelor (ISSAIs) și principiilor (INTOSAI-P) și NU sunt obligatorii pentru instituțiile supreme de audit.
b) Peer review-ul reglementat prin GUID 1900 este, prin definiție, VOLUNTAR. Documentele oficiale ale INTOSAI Capacity Building Committee – Sub-Committee on Peer Reviews precizează că peer review-ul este un instrument la care instituțiile supreme de audit recurg voluntar „for various reasons and objectives, including improving their work processes and audit outcomes”.
c) GUID 1900 nu conține nicio prevedere care să excludă sau să limiteze controlul parlamentar asupra unei instituții supreme de audit. Dimpotrivă, ISSAI 12 (The Value and Benefits of Supreme Audit Institutions) și INTOSAI-P 20 (Principles of Transparency and Accountability) impun SAI-urilor obligația de a fi transparente și responsabile, inclusiv în fața parlamentelor naționale.
d) În INTOSAI Peer Review Report asupra Curții de Conturi a României (2020), realizat conform GUID 1900, echipa de peer review a desfășurat interviuri inclusiv cu membri ai Parlamentului României („members of Romanian Parliament”), ceea ce demonstrează că dialogul dintre CCR și Parlament este parte integrantă a mecanismelor INTOSAI, nu opusul lor.
În consecință, invocarea GUID 1900 pentru a bloca o întrebare parlamentară reprezintă o interpretare forțată, care nu are suport în textul însuși al ghidului.
II.4. Refuzul de a confirma existența sesizării penale – poziție insustenabilă
CCR invocă „confidențialitatea” și „competența exclusivă a organelor de urmărire penală” pentru a refuza să comunice chiar și faptul dacă a formulat sau nu o sesizare penală în legătură cu ultrajul din 21.03.2023. Această poziție este insustenabilă juridic: existența unei sesizări penale formulate de CCR este un ACT PROPRIU al Curții de Conturi, nu un act al organului de urmărire penală. Confidențialitatea urmăririi penale reglementată de art. 285 Cod Procedură Penală privește activitatea procurorului și a organelor de cercetare, nu actele proprii ale plângătorului. Nu se cere conținutul dosarului, stadiul cercetărilor, mijloacele de probă sau măsurile dispuse de procuror, ci doar DACĂ CCR a formulat sesizare penală, numărul și data adresei proprii. Refuzul de a confirma aceste elemente ridică suspiciunea rezonabilă că sesizarea nu a fost formulată sau a fost formulată tardiv.
II.5. Absența oricărei referiri la faptele de natură penală semnalate
Răspunsul CCR este total silențios cu privire la faptele de natură penală semnalate în întrebarea inițială, respectiv: (i) falsul în documente oficiale reprezentat de eliberarea de către Primarul Comunei Bethausen a unor adeverințe cu date false („construcție ridicată înainte de anul 2000”) pentru imobile edificate, conform printscreen-urilor Google Earth, după anul 2016, în beneficiul fratelui și nepoților săi, depuse la OCPI Timișoara pentru intabulare fără autorizație de construire; (ii) consumul nejustificat a peste 13.000 litri de motorină (echivalent cu aproximativ 10,6 tone, cu posibilă extindere peste 50 tone dacă sunt luate în considerare și celelalte utilaje documentate) pe tractorul ZETOR TM 280, rezultat din diferența dintre orele de funcționare decontate (4.370 ore) și cele reale înregistrate pe odometru (3.266 ore la 30.03.2023); (iii) exploatarea ilegală de agregate minerale din albia râului Bega, cu prejudiciu estimat de 14.686.650 lei, confirmată prin răspunsul Gărzii de Mediu și sesizarea Poliției Oraș Făget. CCR nu contestă realitatea acestor fapte, nu contestă documentele transmise pe stick de memorie de Camera de Conturi Timiș către Camera de Conturi Arad (Adresa nr. 70948/24.10.2023), și nu contestă calculul prejudiciului. Pur și simplu refuză să spună ce a făcut cu ele.
II.6. Observație din perspectiva experienței profesionale a subsemnatului
Țin să precizez, din perspectiva celor peste 20 de ani de experiență profesională a subsemnatului în cadrul Curții de Conturi a României – inițial ca inspector fiscal la DGFP Timiș, ulterior ca auditor public extern, director adjunct și director al Camerei de Conturi Timiș în perioada 2003–2024, vechime dobândită exclusiv prin concurs și care, cu respect fie spus, excede vechimea efectivă în auditul public extern a oricărui membru al actualului Plen al Curții de Conturi –, că sunt pe deplin familiarizat cu modalitățile concrete în care o instituție de audit poate, atunci când dorește, să răspundă pe fond unei solicitări parlamentare și, respectiv, cu modalitățile în care poate alege să nu o facă.
Din această experiență profesională, constat că trimiterile generice la norme legale – invocarea formală a art. 140 din Constituție, a art. 198 din Regulamentul Camerei Deputaților, a Legii nr. 94/1992, a standardelor INTOSAI și a GUID 1900 –, fără o aplicare punctuală la întrebările efectiv formulate și fără comunicarea vreunui element de fond propriu instituției, reprezintă, în practica auditului public extern și în practica administrativă în general, tertipuri caracteristice celor care au de ascuns fapte de natură penală sau abateri instituționale grave. Astfel de răspunsuri urmăresc, prin însăși tehnica lor, să distragă atenția solicitantului de la fondul problemei și să îl direcționeze către o dezbatere abstractă despre cadrul normativ, în speranța ca – prin efectul factorului timp, al uzurii psihologice și al eventualei superficialități a analizei de către destinatar – acesta să renunțe la urmărirea răspunsului. Ceea ce, țin să precizez în mod expres, nu este și nu va fi cazul în situația subsemnatului.
Fac această mențiune pentru a fi clar, din capul locului, că prezenta întrebare complementară nu reprezintă o insistență formală, ci o cerere fermă, argumentată profesional și susținută de o cunoaștere directă a modului în care trebuie, în mod corect, să funcționeze mecanismele Curții de Conturi a României. Orice nou răspuns care va relua aceleași trimiteri generice, fără a aborda punctual aspectele de fapt solicitate la Secțiunea III, va fi interpretat de subsemnatul ca o confirmare suplimentară a existenței unor chestiuni pe care conducerea CCR dorește să le mențină neclarificate și va determina, pe cale de consecință, activarea instrumentelor parlamentare și judiciare suplimentare menționate la Secțiunea IV.
III. Întrebări complementare de fapt
Având în vedere cadrul constituțional și legal al controlului parlamentar, precum și limitele real aplicabile ale independenței CCR, vă cer un răspuns la întrebările de mai jos, formulate astfel încât să se încadreze întocmai în perimetrul pe care însăși CCR, prin răspunsul anterior, îl recunoaște ca admisibil – respectiv confirmarea sau infirmarea unor împrejurări de fapt și comunicarea unor informații exacte privind acte proprii ale CCR:
A. Privind sesizarea penală pentru ultrajul din 21.03.2023 (proba cu înscrisuri)
1. Confirmați, cu răspuns DA sau NU, dacă Curtea de Conturi a României sau Camera de Conturi Timiș a formulat sesizare penală cu privire la incidentul din 21.03.2023 de la UATC Bethausen (tentativă de sechestrare și agresare fizică și verbală a echipei de audit).
2. În cazul unui răspuns afirmativ, solicit comunicarea următoarelor elemente care constituie acte proprii ale CCR și nu acte ale organului de urmărire penală: (a) numărul și data adresei prin care sesizarea a fost transmisă organelor judiciare; (b) denumirea parchetului destinatar (Parchetul de pe lângă Judecătoria Făget, Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, DIICOT sau DNA); (c) numărul de înregistrare confirmat de parchetul destinatar.
3. Solicit anexarea, în copie, a actului propriu al CCR prin care a fost formulată sesizarea penală (extras, cu eventuale anonimizări necesare din perspectiva protecției datelor cu caracter personal).
4. În cazul unui răspuns negativ la întrebarea 1, solicit justificarea motivelor pentru care CCR nu a formulat sesizare penală într-un caz în care auditorii publici externi au fost victime ale unor posibile infracțiuni de ultraj, amenințare, lipsire de libertate în mod ilegal și obstrucționare a justiției.
B. Privind GUID 1900 – identificarea concretă a prevederilor invocate
5. Solicit indicarea și citarea TEXTUALĂ a prevederii specifice din INTOSAI GUID 1900 – Peer Review Guidelines (cu precizarea paginii, secțiunii și numerotării) pe care CCR își fundamentează afirmația că „evaluarea modului de desfășurare a activității Curții nu se realizează prin întrebări parlamentare, ci exclusiv prin mecanismele consacrate, respectiv peer review-ul”.
6. Solicit precizarea modului în care CCR consideră că ISSAI 12 (The Value and Benefits of Supreme Audit Institutions) și INTOSAI-P 20 (Principles of Transparency and Accountability) sunt compatibile cu refuzul de a răspunde la o întrebare parlamentară privind o misiune de audit concretă și un prejudiciu documentat de peste 14,6 milioane lei.
7. Solicit precizarea modului în care, în opinia CCR, dialogul cu membrii Parlamentului României consemnat în „INTOSAI Peer Review Report on the Romanian Court of Accounts” (2020) – care include interviuri cu membri ai Parlamentului României – este compatibil cu poziția actuală, conform căreia întrebările parlamentare scrise ar fi incompatibile cu GUID 1900.
C. Privind falsul intelectual și uzul de fals la intabularea construcțiilor ilegale
Documentația transmisă Camerei de Conturi Arad include dovezi cu privire la faptul că Primarul Comunei Bethausen, în calitate de ordonator principal de credite, a emis adeverințe cu date false (cu mențiunea „construit înainte de anul 2000”) pentru patru imobile edificate ilegal în extravilanul localității Leucușești, în beneficiul fratelui și nepoților săi. Aceste adeverințe au fost ulterior depuse la OCPI Timișoara pentru intabulare fără autorizație de construire, iar printscreen-urile Google Earth demonstrează că edificarea construcțiilor a început în anul 2016.
8. Confirmați dacă auditorii Camerei de Conturi Arad, în cadrul misiunii finalizate prin Raportul nr. 4871/17.01.2024, au analizat adeverințele în cauză și au verificat conformitatea datelor înscrise cu realitatea faptică.
9. Confirmați dacă în Raportul nr. 4871/17.01.2024 sau în acte subsecvente există o constatare cu privire la această situație (fals în înscrisuri oficiale, uz de fals, abuz în serviciu, conflict de interese). În caz afirmativ, solicit indicarea paginii și paragrafului exact.
10. În cazul unui răspuns negativ la întrebările 8 și 9, solicit precizarea motivelor pentru care această documentație, aflată la dispoziția Camerei de Conturi Arad, nu a făcut obiectul vreunei verificări, în condițiile în care presupune indicii de săvârșire a unor infracțiuni prevăzute de art. 321 Cod Penal (fals intelectual), art. 323 Cod Penal (uz de fals) și art. 297 Cod Penal (abuz în serviciu).
11. Confirmați dacă CCR, prin oricare dintre structurile sale, a formulat vreo sesizare penală sau a transmis vreo adresă către Parchetul competent, OCPI Timișoara sau Primăria Comunei Bethausen cu privire la intabulările dispuse pe baza unor acte cu date false.
D. Privind consumul nejustificat de motorină (tractorul ZETOR TM 280)
Documentația disponibilă atestă o diferență de 1.104 ore funcționare între consumul decontat de UATC Bethausen (4.370 ore funcționare corespunzătoare celor 52.440 litri motorină decontați în perioada 2018 – martie 2023) și orele efectiv înregistrate pe odometrul tractorului la data de 30.03.2023 (3.266 ore). Această diferență corespunde unui consum de aproximativ 13.248 litri motorină (la 12 litri/oră), echivalent cu aproximativ 10,6 tone. Dacă se iau în calcul și consumurile conexe pentru alte utilaje și mijloace de transport documentate pe stick-ul transmis de Camera de Conturi Timiș, volumul cumulat al motorinei decontate fără bază reală poate depăși 50 tone.
12. Confirmați dacă acest aspect a fost analizat de Camera de Conturi Arad în cadrul misiunii de audit finalizate prin Raportul nr. 4871/17.01.2024.
13. În cazul unui răspuns afirmativ, solicit indicarea paginii și paragrafului din raport unde se regăsește constatarea, precum și suma prejudiciului reținut și recomandările formulate.
14. În cazul unui răspuns negativ, solicit precizarea motivelor pentru care documentația privind consumul fictiv de carburant nu a făcut obiectul verificării, deși se află fizic pe stick-ul de memorie transmis de Camera de Conturi Timiș prin Adresa nr. 70948/24.10.2023.
15. Confirmați dacă CCR a sesizat ANAF pentru recuperarea diferențelor de TVA și impozit pe profit aferente operațiunilor fictive, precum și organele de urmărire penală pentru infracțiuni de delapidare (art. 295 Cod Penal), abuz în serviciu (art. 297 Cod Penal) sau înșelăciune în convenții (art. 244 Cod Penal).
E. Privind documentația transmisă pe stick de memorie
16. Confirmați dacă documentația electronică transmisă prin Adresa Camerei de Conturi Timiș nr. 70948/24.10.2023 a fost integral consultată de echipa de audit a Camerei de Conturi Arad. Solicit, în acest sens, comunicarea eventualelor note de lucru, registre de documente sau evidențe interne care atestă consultarea.
17. Confirmați dacă, ulterior consultării, Camera de Conturi Arad a solicitat clarificări suplimentare Camerei de Conturi Timiș. În caz afirmativ, solicit comunicarea numerelor de înregistrare ale adreselor de solicitare și răspunsurilor primite.
IV. Motivarea interpelării complementare
Prezenta întrebare complementară este motivată de necesitatea asigurării controlului parlamentar asupra modului în care Curtea de Conturi a României își exercită misiunea constituțională de protejare a patrimoniului public și a resurselor financiare ale statului. Răspunsul CCR nr. 89005/23.03.2026 nu respectă cadrul procedural aplicabil interpelărilor parlamentare, invocă în mod eronat natura juridică a GUID 1900 INTOSAI, refuză să confirme chiar și împrejurări minimale care țin exclusiv de actele proprii ale CCR și tace complet cu privire la fapte de natură penală dovedite cu înscrisuri – fals intelectual, uz de fals, consum fictiv de carburant, exploatare ilegală de agregate minerale – cu un prejudiciu estimat de peste 14,6 milioane lei.
Subliniez că întrebările formulate în prezenta întrebare complementară sunt concepute limitat la perimetrul pe care însăși CCR, prin răspunsul anterior, îl recunoaște ca admisibil. Nu se cere refacerea sau evaluarea unei misiuni de audit, nu se cere dispunerea unor măsuri administrative, ci doar confirmarea sau infirmarea unor împrejurări și comunicarea unor informații exacte privind acte proprii ale CCR și constatări din Raportul nr. 4871/17.01.2024.
Într-o țară cu un deficit bugetar ce depășește 6% din PIB și cu o criză fiscală structurală, protejarea patrimoniului public prin auditul financiar realizat de Curtea de Conturi nu este opțională, ci o condiție esențială a statului de drept. Inacțiunea în fața unui prejudiciu documentat de 14.686.650 lei, combinată cu tăcerea instituțională în fața unui act de ultraj asupra propriilor auditori, compromite credibilitatea Curții de Conturi ca instituție supremă de audit și încurajează obstrucționarea viitoare a misiunilor sale.
Mai mult decât atât, subliniez că tocmai aceste modalități de răspuns – invocarea formală a independenței pentru a refuza comunicarea unor elemente de fond – reprezintă, în fapt, o știrbire a independenței însăși a instituției. Este vorba, în realitate, de o autoștirbire, iar conducerea Curții de Conturi ne-a obișnuit cu acest tipar în ultimii nouă ani, inclusiv prin autoamputarea deliberată a propriilor competențe de audit și control, prin restrângerea progresivă a ariei de verificare, prin abandonarea unor misiuni de audit în fața presiunilor externe și prin refuzul de a valorifica integral constatările auditorilor publici externi.
O instituție cu adevărat independentă răspunde pe fond, își apără auditorii agresați în teren, își urmărește constatările până la recuperarea prejudiciilor și nu se ascunde în spatele unor formule procedurale atunci când este întrebată despre modul în care și-a îndeplinit misiunea constituțională. Subliniez, în acest context, că neîndeplinirea de către Curtea de Conturi a obligației legale de sesizare a organelor de urmărire penală cu privire la faptele Primarului Comunei Bethausen – fals intelectual și uz de fals în legătură cu adeverințele emise pentru intabularea construcțiilor ilegale ale fratelui și nepoților săi, consum fictiv de carburant, însușirea valorii agregatelor minerale exploatate ilegal – deși aceste fapte erau cunoscute auditorilor și documentate prin probe aflate pe stick-ul de memorie transmis Camerei de Conturi Arad, este susceptibilă să reprezinte, la rândul ei, o faptă prevăzută și pedepsită de legea penală, respectiv abuz în serviciu (art. 297 Cod Penal) săvârșit de funcționarii responsabili ai CCR care, cu știință, nu au sesizat organele judiciare competente, în condițiile în care o astfel de sesizare le era impusă ca obligație de serviciu prin art. 291 din Codul de Procedură Penală. Pe cale de consecință, tăcerea instituțională prelungită a Curții de Conturi în fața faptelor Primarului Comunei Bethausen reprezintă, în esență, o formă de complicitate de fapt, realizată prin omisiune, la consolidarea efectelor acestor fapte și la ocrotirea autorilor lor de răspunderea penală.
În ipoteza în care CCR va considera că nici aceste întrebări punctuale nu pot fi satisfăcute, solicit motivarea refuzului pentru FIECARE întrebare în parte, cu indicarea temeiului juridic exact (articol, alineat, literă), și nu prin trimitere generică la „independența instituțională” sau la GUID 1900. Totodată, subsemnatul își rezervă dreptul de a solicita audierea conducerii Curții de Conturi în Comisia pentru Buget, Finanțe și Bănci a Camerei Deputaților, instrument parlamentar distinct care nu intră sub incidența art. 198 invocat de CCR, precum și de a sesiza în mod direct organele de urmărire penală competente cu privire la faptele menționate, în temeiul art. 291 din Codul de Procedură Penală, care instituie obligația legală a oricărei persoane cu funcție de conducere dintr-o autoritate publică, precum și a persoanelor însărcinate cu controlul respectării legii, de a sesiza de îndată organul de urmărire penală atunci când, în exercitarea atribuțiilor, ia cunoștință de săvârșirea unei infracțiuni.
Comments are closed