Feodorov Lucian – întrebare parlamentară către Ministerul Afacerilor Externe – Vama Racovăț stă închisă în detrimentul cetățenilor județului Botoșani și a locuitorilor Raionului Herța, Regiunea Cernăuți din Ucraina.

Către Ministrul Afacerilor Externe,

          Excelenței Sale, domnul Bogdan Lucian Aurescu

De către: Lucian Feodorov – Deputat A.U.R,

                Circumscripția nr. 7, Botoșani

Subiectul întrebării: Vama Racovăț stă închisă în detrimentul cetățenilor județului Botoșani și a locuitorilor Raionului Herța, Regiunea Cernăuți din Ucraina

Domnule ministru,

Punctul vamal de la Racovăț din județul Botoșani în care s-au învestit peste 3,5 milioane de euro este închis de peste 10 ani, în contextul în care autoritățile române îi acuză pe omologii ucraineni că nu au efectuat lucrările de modernizare necesare.

Satul Racovăț din comuna Pomârla este situat chiar la granița între România și Ucraina, iar punctul vamal Racovăț este singurul din județ care face trecerea din România în țara vecină.  Catastrofa reprezentată de această decizie de închidere a vămii este reflectată zi de zi în pauperizarea populației din întreg județul, în special a cetățenilor care se ocupau  cu comerțul vamal și care au fost nevoiți să revină la muncă în agricultură sau să emigreze în străinătate.

Este important de menționat faptul că deschiderea Vămii Racovăț este necesară deoarece mulți români, care trăiesc în Ucraina doresc să intre în județul Botoșani și pentru a lua contactul cu personalitățile născute în aceste locuri, și pentru cunoașterea biografiei și a realizărilor notabile ale personalităților care au marcat cultura  și știința în România, precum și parcursul istoric al României. 

Voii menționa mai jos o pleiadă de personalități marcante ale literaturii, picturii, științei și sportului românesc care s-au născut în județul Botoșani.  În domeniul literaturii s-au remarcat următorii: Mihai Eminescu, Mihail Sorbu, Dumitru Murărașu, Alexandru Graur, Lucian Goldman, Theodor  Damian, Dumitru Ignat, Barbu Lăzăreanu.

În domeniul muzical s-au remarcat personalități precum: George Enescu, Radu Cojocariu  și Emanoil Ciomac.

În pictură i-am avut pe Ștefan Luchian și Octav Băncilă.

În domeniul științific  în județul Botoșani s-au născut următoarele personalități: Nicolae Iorga, Leon Dănăilă, Dimitrie Pompeiu, Auxentiu Vărzărescu, Gheorghe Ciucureanu, Elie Radu, Simion Sanielevici, Dimitrie Negreanu, Grigore Antipa, Octav Onicescu, Gheorghe Lupașcu și Victor Tufescu.

În religie sau remarcat următorii: Iosif Gheorghian, părintele Ilie Cleopa, Patriarhul Teoctist cu numele de mirean Toader Arăpașu și Sfântul Cuvios Onufrie de la Vorona.

În politică  din locuitorii județului Botoșani îi menționăm pe următorii: Grigore Alexandru Ghica (Grigore al V-lea Ghica), Ilarion Maniloiu și Renate Weber.

În domeniul militar sau remarcat următorii: Gheorghe Avramescu, Dan Vizanty, Anibal Dobjanski, Iuliu Dunca și Nicolae Pisoski.

În  sport s-au remarcat următorii: Georgeta Damian, Elisabeta Lipă, Valeriu Bordeanu, Alin Alexuc Ciuariu.

Una din personalitățile remarcabile născute în Herța  este Gheorghe Asachi, care a fost scriitor și îndrumător cultural  și a pus bazele învățământului românesc prin înființarea de școli primare la Roman, Piatra Neamț și Mănăstirea Neamț. O altă personalitate, care însă nu a fost de naționalitate română, a fost Edgar Quinet,  un reputat scriitor istoric și om politic francez, care s-a evidențiat ca un profesor de marcă a multor studenți pașoptiști români. Acesta a fost ginerele lui Gheorghe Asachi și a fost cunoscut ca filoromân și ca sprijinitor moral al generației pașoptiste din Țările Române prin intermediul lucrărilor sale progresiste din care menționăm lucrarea: “Românii principatelor dunărene”.

În comuna Pomârla din județul Botoșani a trăit și a avut reședința importanta familia  de boieri Bașotă. Din această familie s-a remarcat marele logofăt, cavaler și hatman Anastase Bașotă, care a înființat în anul 1838 prima școală internat din Moldova în care erau primiți copiii țăranilor ce trăiau pe moșiile sale de la Pomârla, iar întreținerea școlii era asigurată integral din averea boierului.

În momentul în care Anastase Bașotă a ajuns să dețină funcții importante în stat, mai precis a ajuns ministru sub Grigore Ghica Vodă,  dar și ambasadorul lui Alexandru Ioan Cuza la Înalta Poartă,  a hotărât să aducă o contribuție și mai importantă pentru învățământul românesc, oferind ajutorul copiilor de țărani care trăiau pe moșiile lui din Pomârla, Cucorăni și Lișna.  Prin dispozițiile testamentare boierul Bașotă a alocat sume importante din averea uriașă pe care o deținea, pentru înființarea unui liceu denumit: Institutul  Academic “Anastase Bașotă”, luând ca modele  tipul de organizare și funcționare al liceelor pariziene.

Primul director al Liceului a fost poetul junimist Samson Bodnărescu,  iar dintre absolvenții acestui liceu, care au devenit mai târziu personalități ale culturii române îi menționăm pe următorii: poetul Ion Păun – Pincio, filologul Vasile Bogrea și Gheorghe Ursachi –  fondatorul  școlii naționale de chirurgie veterinară.

După această incursiune istorică, revenim la subiectul legat de Vama Racovăț pentru a menționa că autoritățile au decis închiderea punctului de trecere a frontierei pe motiv că nu au respectat normele Schengen de securitate cu statele extra-comunitare, respectiv cu Ucraina.

Din 2015 de când Vama Racovăț a devenit perfect funcțională, aceasta a stat cu lacătul pe ușă în detrimentul botoșănenilor, care ar putea avea posibilitatea de a-și suplimenta veniturile.                Menționăm că, din anul 2015, a fost blocat întregul trafic și au fost rupte complet legăturile social – culturale între locuitorii județului Botoșani și locuitorii Raionului Herța, regiunea Cernăuți din Ucraina, precum și legăturile cu țările nordice. 

Construcția punctului vamal din Probotești la frontiera ucraineano –  română a fost anunțată ca fiind finalizată în data de 24 august 2021 prin respectarea în totalitate a standardelor europene în materie. Eforturile autorităților ucrainene au dat roade și acestea au decis să unească podul din localitatea Merșinți  printr-un pod modern la Vama DIAKIVTI.

Apelăm la amabilitatea dumneavoastră de negociator pentru a determina deschiderea cât mai urgentă a Vămii Racovăț,  mai ales acum când partea vămii ucrainene a fost finalizată după normele Schengen de securitate

în contextul prezentat mai sus vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Când preconizați că veți finaliza de implementat măsurile necesare pentru deschiderea vămii în relația cu autoritățile omoloage din Ucraina?

2.  Când ați planificat deschiderea Vămii Racovăț?