Claudiu Târziu, liderul europarlamentarilor AUR și președintele Consiliului Național de Conducere al partidului, a lansat un manifest pentru salvarea sistemului de educație din România.
În prima zi a noului an școlar, eurodeputatul Claudiu Târziu solicită Ministerului Educației elaborarea unei strategii de combatere a analfabetismului la nivel național și introducerea unui sistem de calificare profesională pentru orice absolvent al unui ciclul de învățământ care a depășit vârsta de 15 ani.
În viziunea europarlamentarului român, acestea sunt etapele primordiale de la care trebuie să înceapă recuperarea decalajului înregistrat astăzi de școala românească.
„Analfabetismul este un flagel care a reapărut în ultimii ani în România și care începe să producă efecte devastatoare în comunitățile locale în care se extinde. Trebuie declarat oficial drept amenințare la adresa siguranței naționale.
Pe de altă parte, lipsa calificării necesare pentru a practica o meserie din nomenclatorul de ocupații reprezintă o vulnerabilitate majoră cu care se confruntă tinerii care finalizează studiile liceale și implicit întreaga societate românească”, a declarat liderul AUR.
Manifestul lui Claudiu Târziu este punctul de pornire a unei campanii de conștientizare, pe care acesta o va desfășura în cadrul unui grup de lucru, alcătuit din specialiști, oameni politici și personalități din domeniul educației.
* Doi pași esențial pentru recuperarea sistemului de educație
LUPTA CU ANALFABETISMUL
Școala românească trebuie reașezată neîntârziat pe o temelie solidă și echilibrată. Degradarea accelerată a sistemului de educație a permis reapariția unor fenomene sociale eradicate la nivel național în urmă cu mai bine de o jumătate de secol: analfabetismul și lipsa calificării profesionale.
Analfabetismul trebuie declarat oficial drept amenințare la adresa siguranței naționale. Un stat care tolerează această formă de înapoiere în 2024 este doar o butaforie administrativă, care și-a abandonat rolul primordial de protector al națiunii și al destinului său istoric.
Institutul Național de Statistică a anunțat că, la Recensământul populației din 2021, aproape 135.00 de cetățeni români de 14 ani și peste această vârstă s-au declarat analfabeți. Logica ne face să credem că cifrele pot fi mai mari, măcar dacă scădem pragul minim de evaluare.
Un calcul al Băncii Mondiale arăta că România pierdea anual peste 900.000 de euro din cauza analfabetismului în urmă cu zece ani. Potrivit estimărilor UNICEF, în anul 2025 România ar putea pierde mai mult de 19 miliarde de euro pe an din aceeași cauză.
Lipsa cunoștințelor elementare de cultură generală și a capabilităților de relaționare cu societatea nu este imputabilă analfabetului, ci comunității în care a trăit și statului care a permis această formă de alienare.
Instruirea primară a cetățenilor României nu este un privilegiu pentru aceștia și nici o sarcină opțională pentru autoritățile statului. Ea trebuie realizată prin toate mijloacele stimulative și coercitive de care dispune administrația, direcționate asupra elevului, familiei și comunității în care trăiește acesta.
Sistemul de învățământ trebuie să livreze rezultate concrete în lupta cu analfabetismul. Acestea nu pot fi obținute în lipsa unei strategii măsurabile și asumate. Înainte de orice alt obiectiv, ministrul Educației trebuie să prezinte la preluarea mandatului o foaie de parcurs pentru combaterea analfabetismului, pornind de la statistica la zi și de la resursele financiare, materiale și umane pe care le va aloca acestui demers.
ȘCOALĂ DE MESERII
O altă problemă de o gravitate excepțională a sistemului de educație din România este lipsa formării profesionale. Școala românească nu mai poate fi doar o fabrică de diplome, ci trebuie să devină în cel mai scurt timp o școală de meserii. Acest lucru înseamnă că fiecare absolvent al unui ciclu de studii care a împlinit vârsta de 16 ani trebuie să dobândească certificarea oficială și cunoștințele teoretice și practice pentru exercitarea unei meserii din nomenclatorul oficial al ocupațiilor din România.
Incapacitatea unui absolvent de școală sau liceu de a fi recunoscut în piața muncii, de a exercita o meserie calificată și de a-și câștiga existența cu ajutorul cunoștințelor dobândite în anii de școală este proba materială a falimentului în care se găsește sistemul de educație din România.
Proiectul ”România Educată”, lansat și îngropat de regimul de lene și impostură al președintelui Klaus Iohannis nu a produs nimic altceva decât un volum impresionant de maculatură, dezamăgire în rândul profesioniștilor din educație și câteva festivități aristocratice dedicate autorului.
Astăzi, lansez un avertisment major și o provocare către singura instanță care mai are legitimitatea, puterea și motivația să oprească dezastrul: națiunea română.
În prima zi a noului an școlar, pe ultima sută de metri ai acestei guvernări eșuate, să ne fixăm două obiective nationale pentru următorii patru ani: eradicarea analfabetismului și transformarea sistemului de educație în școală de meserii.
Apărată de întunericul ignoranței și înzestrată cu priceperea de a produce valoare prin forțe propii, generația de mâine va găsi resursele și motivația de a reda României demnitatea și respectul de sine care să o propulseze în rândul statelor dezvoltate ale Europei.
One response
Învātāmânt universitar si general trebuie sā fie o prioritate fiecārui copil ! Nu trāim în evul mediu ! Bātrâni româniei puneau amprenta dar si învātau sā scrie si sā citescā acum 100 de Ani în trecut ?