Dumitrina Mitrea – declarație politică – Sănătatea românilor pe marginea prăpastiei

O statistică sumbră a Ministerului Sănătății și autorităților locale ne arată că după Revoluția din 1989, construcția de noi spitale este doar promisiune electorală și atât.

În campania care l-a scos victorios pe Dragnea, acesta promitea românilor 8 spitale regionale, iar la 8 ani distanță, românii au realizat că au înghițit o noua gălușcă electorală marca PSD, iar astăzi, după 34 de ani de democrație sistemul de sănătate se află în colaps.

Dacă ne raportăm la reușitele clasei politice care a guvernat România timp de 34 de ani, enumerarea durează foarte puțin.

Primul spital de stat construit la Iași, spital de urgență început în 1996 finalizat după 10 ani în 2006, și-a deschis porțile după 6 ani în 2012  fiind transformat în Institutul Regional de Oncologie. De reținut este că a fost finanțat din bugetul Ministerului Sănătății, adică din buzunarul românilor și a costat peste 75 de milioane de euro.

Al doilea spital de stat construit la Mioveni, cu o capacitate de 250 de paturi, început în 2016 finalizat în 2019, finanțat cu 58 milioane de euro din bugetul orașului Mioveni și 19 milioane euro de la bugetul de stat, adică tot din buzunarul românilor.

De reținut este faptul că, administrația de la Mioveni a demonstrat că un spital se poate construi în 3 ani la cele mai înalte standarde.

 Dacă ar trebui să mă raportez la timpul în care a fost construit spitalul de la Mioveni, România ar fi trebuit să aibă astăzi 11 spitale noi construite cu o capacitate de minim 250 de paturi, adică un spital care să deservească 3-4 județe.

Construirea unor noi corpuri de la spitalul Filantropia din Craiova dar și alte 2 extinderi în București la spitalul Foișor si Spitalul de copii Dr. Victor Gomoiu, au fost singurele care au fost finanțate cu fonduri externe nerambursabile.

Și vine PNRR-ul și ne promite 8 spitale regionale din fonduri nerambursabile externe, o altă minciună sfruntată, pentru că astăzi se votează împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții să le poată construi.

Și cam aici se oprește implicarea în dezvoltarea infrastructurii spitalicești a celor care conduc România de 34 de ani.

Rezultatul neimplicării Guvernului în infrastructura spitalicească au dus la spitale care stau să cadă, secții de specialitate închise pentru că nu pot oferi servicii conforme pentru bolnavii cronici, spitale care iau foc din cauza infrastructurii precare dar și infecțiile nosocomiale care pun în adevărat pericol sănătatea românilor.

Astăzi românii preferă să se trateze acasă, decât să meargă în spital pentru a-și trata afecțiunile, de aceea nu ne miră că 60% dintre români nu mai au încredere în spitalele de stat și nici în instituția numită Ministerul sănătății.

Și cum poți avea încredere când în perioada pandemiei cele mai mari abuzuri la securitatea sănătății fizice si mentale și cel mai mare jaf s-a derulat sub nasul și cu acordul celor care au condus Ministerul sănătății, de la achiziții aberante gen izolete și milioane de doze de ser experimental, până la construcții inutile gen spitale modulare.

Cei care au condus România de la Revoluție până acum, ne-a arătat în acești 34 de ani neputința, incompetența sau poate rea voința de a crea stabilitate în sistemul de sănătate.

Parlamentarii AUR în 2 ani și jumătate au susținut și au derulat cu ajutorul Asociației ”Medici pentru satele țării” un proiect important de sănătate prin care peste 20000 de români au primit servicii medicale gratuite, români care nu au avut posibilitatea unor investigații minimale pentru că guvernanții și instituțiile statului nu le-a pasat de ei.

Iar ca noi, sunt asociații care au demonstrat că pot construi spitale fără ajutorul sau implicarea statului, asociații care în loc să fie sprijinite de Ministerul Sănătății, mai mult au fost încurcate în ițele birocratice create de aceste instituții conduse de oameni incompetenți.

Și te întrebi, ce rol au aceste instituții? Ce nevoie mai avem de ele? De ce plătim cu mii de euro oameni care nu fac nimic real pentru dezvoltarea sistemului de sănătate? De ce vor să îngroape sistemul de sănătate de stat?

Întrebări la care nu ne răspunde nimeni!

În 9 iunie avem ocazia să schimbăm această situație în favoarea românilor.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

”Mircea Geoană a revenit printre pământeni după experiența de „mare șef” la NATO. După o asemenea „curățare” de imagine, Geoană probabil credea că vom uita trecutul lui din politica românească. Chiar atât de naivi să îi creadă pe români? Ei bine, da! Lucrul acesta a fost […]
”Astăzi, cadrele medicale au ieșit din nou în stradă. Cei care ar trebui să reprezinte o categorie prioritară pentru statul român se văd umiliți de către cei care administrează domeniul sănătății. Revendicările colegilor mei aflați în stradă sunt normale, acestea fiind lucruri de bun simț care […]
Propunerea europarlamentarului AUR Claudiu Târziu, președinte al Consiliului Național de Conducere al Alianței pentru Unirea Românilor, vine la finalul unei săptămâni în care acesta a vizitat mai multe județe afectate de secetă în sudul României și a discutat cu agricultori, specialiști și reprezentanți ai comunităților devastate […]
Președintele AUR, George Simion, a prezentat joi, la Turceni, în județul Gorj, planul de măsuri pentru domeniul energetic. Liderul AUR a declarat că dacă vrem să avem industrie, atunci trebuie să ne gândim la acele industrii care funcționează cu resursele noastre. „Trebuie să exploatăm toate resursele […]
Aflat la Orodel, județul Dolj, în cea de-a treia zi a campaniei pe care o întreprinde în județele din sudul României afectate de secetă și de pesta micilor rumegătoare, președintele Consiliului Național de Conducere al AUR și liderul delegației partidului în Parlamentul European, Claudiu Târziu, a […]
Cum mai toate comentariile iscate de cartea senatorului Ciucă seamănă între ele, nu mă voi apuca acum să le repet. Mă voi mărgini să fac câteva considerații pe care genul acesta de carte le îndreptățește. Ce îi reproșez autorului Ciucă nu e lipsa de talent, pe […]