Către: Domnul Adrian-Ionuț CHESNOIU, Ministrul Agriculturii si Dezvoltării Rurale
De la: Dan TANASĂ, Deputat AUR, circumscripția electorală 28 Mureş
Subiectul întrebării: Situația cultivatorilor de sfeclă de zahăr
Stimate domnule Ministru,
Vă aducem în vedere faptul că Tereos, cel mai mare producător de zahăr din Franța și numărul trei pe plan european, a decis recent să închidă unitatea de producție pe care o deține la Luduș, în județul Mureș, lăsând liberi de contract aproximativ 350 de fermieri români care se pregăteau anul acesta să livreze sfeclă către procesator. Tereos prelua sfecla de pe o suprafață de 7.000 de hectare din cele 20-24.000 cât se cultivă anual în România. Închiderea acestei fabrici înseamnă că producția națională se rezumă la o singură fabrică ce procesează sfeclă de zahăr – fabrica Roman deținută de compania austriecă Agrana.
Din datele Tereos, fabrica de zahăr din Luduș are o capacitate de producție de aproximativ 500 de tone pe zi de zahăr alb, iar unitatea de rafinare a zahărului brut, care a fost construită în 2014, oferă o capacitate de producție suplimentară de 514 tone pe zi. În total, din datele asociațiilor profesionale, fabrica Luduș produce în jur de 63-65.000 de tone anual, din care 85-90% din sfeclă de zahăr iar restul din zahăr brut adus din import. Compania lucra cu 300-350 de fermieri locali care produceau pe o suprafață totală de 7.000 de hectare.
Acești 300 de fermieri din 9 județe, respectiv Mureș, Cluj, Sibiu, Alba, Bistrița, Hunedoara, Harghita, Covasna și Brașov au cultivat doar în anul 2021 o suprafață de aproape 7.000 de hectare. Producția medie realizată la nivel de fabrică fiind de 47 t/ha. Prin închiderea fabricii de zahăr sunt afectați nu doar fermierii, ci și industria alimentară, încurajându-se în acest mod importul de zahăr.
„Fermierii rămân fără un venit sigur- existau contracte ferme pe cantități exacte și prețuri cunoscute încă de la început. Fabrica era obligată să cumpere toate cantitățile, chiar dacă producția era mai mare. În plus, subvenția este importantă, de aproximativ 850 de euro pe hectar anul trecut”, a declarat și Gheorghe Bejan, directorul executiv al Patronatului Zahărului din România.
În aceste momente există temeri serioase cu privire la viitorul culturii sfeclei de zahăr datorită închiderii fabricii de la Luduș. În această perioadă fermierii se pregăteau pentru noua cultură, prin achiziții de inputuri și sămânță, iar campania de semănat va avea de suferit.
Totodată dorim să menționăm faptul că Tereos ne-a asigurat, în scris, că se va cultiva sfeclă. Drept urmare fermierii au pregătit terenul, materialele și utilajele aferente, înregistrând costuri suplimentare. Doar în ianuarie, la solicitarea scrisă a Asociației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr „Beta”, membrii acesteia au fost anunțați că se va închide fabrica. Avem așadar de-a face cu o lipsă indiscutabilă de transparență și lipsă de respect fața de cultivatori și investițiile făcute de aceștia, îngreunând orice posibilități de adaptare precum și previziuni alternative în acest sens.
Avem în vedere, de asemenea, și faptul că Tereos este autorizat sa comercializeze zahăr în continuare, deși fabrica e inchisă, asta în timp ce rafturile supermarketurilor din România sunt pline cu zahăr importat din țări precum Germania și Polonia.
Drept urmare, domnule Ministru, vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări:
- Cum se va implica Ministerul Agriculturii pentru salvarea culturii de sfeclă de zahăr în cele nouă județe menționate anterior?
- Care este planul de acțiune cu privire la sutele de fermieri care depindeau de fabrica de zahăr, ce alternative și soluții financiare oferă Ministerul Agriculturii pentru ca aceși fermieri să poată supraviețui?
- Cum se va putea compensa lipsa producției interne și care este planul de acțiune pentru promovarea producției interne în acest domeniu și evitarea importurilor, în mod evident, dezavantajoase pentru fermieri și economia națională?
- Ce soluție oferă Ministerul Agriculturii cu privire la continuarea activității fabricii de zahăr de la Luduș, cum aveți de gând să acționați pentru ca aceasta să își continue exsitența? Se pot întreprinde demersuri pentru funcționarea acesteia poate chiar în cadrul unei companii cu capital de stat?
Nu există răspunsuri