Către: Domnului Lucian Nicolae Bode, Ministrul Afacerilor Interne
De la: Dan Tanasă, Deputat AUR, circumscripția electorală 28 Mureș
Subiectul întrebării: Cartea de identitate secuiască
Stimate Domnule Ministru,
Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) are în intenție să introducă o carte de identitate secuiască, ce ar urma să aibă, pe lângă elemente clasice precum numele și domiciliul, și un angajament față de autonomia teritorială a așa-zisului ținut secuiesc.
Comitetul permanent al consiliului a supus luni dezbaterii publice proiectul hotărâre privind introducerea cărții de identitate secuiești, conform agenției maghiare de presă Hirado. Potrivit wikipedia.org, în accepțiunea istorico-etnografică, regiunea din partea sud-estică a Transilvaniei, locuită în majoritate de secui (subgrup etnic maghiar cu o conștiință istorică aparte, cu specificități etnografice, respectiv de dialect) și, care cuprinde teritoriile fostelor scaune secuiești. Ținutul secuiesc este considerată regiunea istorică a României, situată în sud-estul Transilvaniei, într-o zonă locuită majoritar de secui, pe teritorii care aparțin administrativ în principal de județele Covasna, Harghita, o parte din Mureș, dar și din Alba, Bacău, Cluj și Neamț.
Statul român nu recunoaște autonomia ținutului secuiesc, deși Camera Deputaților a adoptat tacit o hotărâre în acest sens, în aprilie 2020.
Potrivit proiectului prezentat de Hirado, cartea de identitate secuiască poate fi obţinută de orice persoană de peste 18 ani care are domiciliul în ținutul secuiesc sau locuieşte în afara acestuia, dar se declară secui şi este de acord cu autonomia teritorială a ținutului secuiesc aşa cum se prevede în Statutul de autonomie elaborat de Consiliul Naţional Secuiesc. Cartea de identitate secuiască poate fi solicitată prin completarea unui formular, care trebuie să conţină numele şi prenumele solicitantului, data şi locul naşterii, domiciliul permanent şi sexul. Formularul va conţine în mod obligatoriu, în formă pre-tipărită, angajamentul solicitantului faţă de autonomia teritorială a ținutului secuiesc. Documentul secuiesc ar conţine în mod lizibil doar numele şi secvenţa de cifre de identificare generate de sistem, celelalte date personale ar fi afişate într-un cod QR. Baza de date a cardurilor ar fi gestionată de o organizaţie sau instituţie desemnată de comitetul permanent al CNS. În preambulul proiectului de rezoluţie, CNS a reamintit: în cursul pregătirii autonomiei teritoriale a ținutului secuiesc, a elaborat până acum Statutul de autonomie al ținutului secuiesc, a trasat graniţele administrative externe şi interne ale ținutului secuiesc şi a creat simbolurile acestuia: steagul, stema şi simbolul prescurtat al ţinutului.
În plus, CNS a declarat că limba regiunii este maghiara, a desemnat sărbătorile oficiale ale ținutului secuiesc (Ziua Libertăţii Secuieşti pe 10 martie şi Ziua Autonomiei ținutului eecuiesc în ultima duminică din octombrie) şi a avansat propunerea în urma căreia Marea Adunare a Administraţiilor Locale Secuieşti a declarat “Imnul secuiesc” imnul ținutului secuiesc.
Solicit Ministerului Afacerilor Interne demararea de urgenţă a unei anchete asupra acestor demersuri ale organizațiilor coordonate de CNS.
Vă solicit să îmi comunicați ce măsuri ați întreprins în calitatea dvs. de ministru al internelor.
Nu există răspunsuri