Dan Tanasă – întrebare parlamentară către Ministerul Afacerilor Externe – Raportul de activitate al MAE pentru 2021 și perspective de viitor.

Către: Domnul Bogdan Aurescu – Ministrul Afacerilor Externe

De la: Dan Tanasă, Deputat AUR, circumscripția electorală 28 Mureş

Subiectul întrebării: Raportul de activitate al MAE pentru 2021 și perspective de viitor

Stimate domnule Ministru,

        Având în vedere că în data de 27 decembrie 2021 a fost publicat raportul de activitate al MAE pentru anul 2021, ne propunem să clarificăm anumite aspecte ce țin de identificarea unor acțiuni diplomatice sau consulare în domeniul protecției comunităților istorice românești din Ucraina pentru a sprijini românii din Ucraina în problema educației în limba maternă română.  În cadrul raportului sunt identificate o serie de direcții de acțiune, și am dori să ne explicați care sunt rezultatele obținute și ce obiective sunt stabilite la nivelul Ministerului Afacerilor Externe pentru anul 2022 precum și pe termen lung.

        Așadar, domnule Ministru, vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

  1. Care sunt obiectivele care determină utilizarea fondurilor în vederea organizării de călătorii ori întâlniri în state precum Kârgâzstan, Republica Niger, Republica Maldive, Kazahstan, Gambia, Republica Capului Verde, Republica Democrată Sao Tome și Principe etc. acestea reprezentând state menționate de dvs. în raportul anual? Câte acorduri comerciale au generat aceste vizite și discuții sau ce impact a avut România în promovarea formatelor regionale și multilaterale si a multilateralismului eficient și de viitor?
  2. Care sunt criteriile avute în vedere atunci când se decide crearea unei misiuni diplomatice într-o țară, având în vedere că în foarte multe țări ar putea fi utilizate ambasadele celorlalte state membre UE pentru diverse probleme sau suplimentarea unei misiuni în detrimentul alteia în funcție de niște criterii specifice? Avem în vedere în acest sens concentrarea resurselor umane și financiare în statele unde românii constituie o comunitate considerabilă și unde este necesar sprijinul pentru promovarea și protejarea drepturilor acestora.
  3. Care sunt proiectele desfășurate în anul 2021 în comunitățile istorice românești din jurul granițelor (Ucraina, Serbia, Republica Moldova) care au beneficiat de finanțare din partea Ministerului Afacerilor Externe, care sunt sumele dedicate acestor zone și ce sumă se va aloca în anul 2022?
  4. Ce măsuri s-au luat la nivel diplomatic pentru protejarea școlilor cu predare în limba română din Ucraina, în contextul Legii Educației din statul vecin, care va duce la reduceri drastice atât ca pondere numerică a claselor cât și a materiilor studiate în limba maternă?
  5. Câte burse a acordat MAE elevilor din comunitățile istorice menționate anterior în 2021 și care este cuantumul total, respectiv lunar de care elevii vor beneficia și totodată câte burse se vor acorda în anul 2022?
  6. Care este strategia pe termen lung pentru protejarea și promovarea comunităților românești din Ucraina, ce acțiuni concrete sunt propuse la nivelul Ministerului Afacerilor Externe pentru ca drepturile acestor comunități să fie respectate iar cultura lor să fie conservată și chiar dezvoltată?
  7. Care este stadiul negocierilor MAE cu Ucraina în ce privește deschiderea unui Consulat al României la Ismail, la solicitarea expresă a mediului asociativ românesc din Sudul Basarabiei, mai ales în condițiile în care la această dată nu există un consul general numit la Consulatul General al României din Odesa?
  8. Care este stadiul negocierilor româno-ucrainene cu privire la renunțarea la glotonimul “limbă moldovenească” din învățământul școlar în limba română din Ucraina, respectiv regiunea Odesa, inclusiv comasarea celor două programe de învățământ și a celor două olimpiade școlare separate în mod artificial de autoritățile de la Kiev?
  9. În ce măsură MAE apelează la consultarea liderilor comunității românești și a liderilor de opinie din cadrul acestora, la elaborarea și implementarea unor strategii de acțiune ale statului român, în sprijinul acestor comunități istorice românești?
  10. Cum explicați inexistența unei Strategii naționale privind românii de pretutindeni pentru perioada 2021-2024 la jumătatea acestei perioade, în anul curent, 2022, precum și neorganizarea conform prevederilor Legii 299/2007 a Congresului românilor de pretutindeni, eveniment anual?

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Jocul de „adio, dar rămân cu tine” al lui Nicolae Ciucă nu convinge pe nimeni. PSD și PNL își continuă blatul în spatele ușilor închise. Dacă Nicolae Ciucă și PNL sunt cu adevărat revoltați de decizia Curții Constituționale, de ceea ce se întâmplă cu drepturile românilor, […]
“În prag de alegeri, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu mimează un divorț penibil, un gest disperat prin care nu vor decât să își păcălească electoratul pentru a fi votați din nou. Iar istoria se repetă! Ne amintim cum în 2020, aceiași liberali, în frunte cu tătucul […]
Petrișor Peiu, propunerea AUR pentru Ministerul Economiei Naționale, explică de ce nu ar fi bine ca MVM să cumpere E.ON România și prezintă soluția prin care această compania să rămână a românilor. ”Zilele acestea, întreaga Românie este înspăimântată de următoarea știre. Compania maghiară MVM ar urma […]
Președintele AUR, George Simion, a prezentat sâmbătă, 5 octombrie, în județul Vaslui, planul de măsuri pentru domeniul agricol. Evenimentul a avut loc la ferma pomicolă și vegetală „Agro Oliver Trans” din comuna Poienești. George Simion a spus că AUR este 100% alături de agricultorii români care […]
Europarlamentarul Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, atrage atenția asupra faptului că România plătește prețuri de 4-5 ori mai mari pentru energia electrică importată din vestul Europei. ”Motivul este șocant: Austria și Slovacia NU au capacitate de interconectare cu statele din Est! Cine […]
Petrișor Peiu, propunerea AUR pentru Ministerul Economiei Naționale, atrage atenția asupra celor 100 de miliarde de euro, din fonduri europene, promise de către guvernarea PNL-USR și apoi de cea PNL-PSD. ”Ei bine, cele 100 de miliarde erau de fapt aproape 85 de miliarde, din care peste […]