Către:Barna Tankzos, Ministrul Mediului Apelor și Pădurilor
De la: Dan Tanasă, Deputat AUR, circumscripția electorală 28 Mureș
Subiectul întrebării: Lucrările de dragare din zona Bâstroe
Stimate Domnule Ministru,
Ați declarat public faptul că „nu a fost afectată biodiversitatea din Delta Dunării, până în prezent, din cauza lucrărilor de dragare, iar România nu va fi de acord niciodată cu lucrări care să afecteze aceasta biodiversitate”. În ce bază ați făcut aceste afirmații? Doar în baza unui raport preliminar de măsurători, pe 14 secțiuni transversale făcute strict pe brațul Chilia, pe o lungime de circa 100 km care arată că nu sunt modificări substanțiale cauzate de dragări. Administrația Națională a Apelor Romane și Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării au făcut primele măsurători cu privire la debitul Dunării pe Chilia și pe secțiunile cu acces pe apele teritoriale ale României, care confirmă faptul că debitele nu s-au modificat față de debitele statistice din ultimii 10, 20 de ani în acea zonă. Este nevoie de acordul părții ucrainene, care a promis și confirmat verbal, dar se așteaptă confirmarea în scris a acestui acord, astfel încât cele trei vapoare pregătite de Ministerul Transporturilor să finalizeze această procedură de măsurare a adâncimii și de calculare a debitelor. Când veți primi acest acord scris din partea Ucrainei?
Stimate domnule ministru, vă întreb cum este posibil să nu fie anunțate instituțiile statului român despre acest demers al Ucrainei în ceea ce privește canalul Bâstroe și impactul asupra ecosistemului Deltei Dunării?
Știați că, prin Rezoluția Cabinetului de miniștri al Ucrainei nr.136 din 9 februarie 2022, „Chilia este considerată o cale navigabilă interioară a Ucrainei cu dimensiunile de proiectare: lungime 95,445 km, lățime 120 m și adâncime 8,23m”, care au fost motivele pentru care România nu a acționat având în vedere faptul că se încalcă normele de drept internaționale? Brațul Chilia reprezintă granița stabilită și acceptată internațional între România și Ucraina, în consecință, nu poate fi considerată o cale navigabilă interioară a Ucrainei, ci o cale internațională cu regim special de graniță, care obligă la un regim de gestionare acceptat de cele două țări, conform comunicatului
Academiei Române din 10 martie 2023. Chiar și SIE a transmis un comunicat prin care încadrează lucrările de pe canalul Bâstroe în categoria „riscurilor și amenințărilor care pot aduce atingere siguranței naționale sau care contravin intereselor statului român”, ce reacție ați avut atunci?
Vă întreb, domnule ministru, ce măsuri concrete ați întreprins din data de 9 februarie 2022 de când ați fost informat de instituțiile statului despre această hotărâre unilaterală a Ucrainei? Cât timp mai „așteptăm acordul ucrainenilor în scris cu privire la accesul celor trei nave pe Chilia și pe Bâstroe?”. Când veți demara măsurătorile cu cele trei nave pe întreaga lungime a canalului Bâstroe și pe întreaga lungime a brațului Chilia? Chiar dacă este tardiv, analizați posibilitatea ca România să ceară, procedural, despăgubiri, după finalizarea acestor verificări?
De ce România nu a sesizat până acum în scris Comisia Europeană?
Nu există răspunsuri