Către: Domnul Sebastian-Ioan BURDUJA, Ministrul Energiei
De la:Dan TANASĂ, Deputat AUR, circumscripția electorală 28 Mureş
Subiectul întrebării: Producția și rezerva de apă grea din România
Stimate domnule Ministru,
Producția de apă grea de calitate nucleară a debutat în România în anul 1987, la combinatul Halânga, situat în Drobeta Turnu Severin, județul Mehedinți. La data de 14 iunie 2016, Curtea de Apel Craiova a emis o hotărâre definitivă, declarând falimentul Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN). Cele două sucursale ale acesteia, Romag Prod și Romag Termo, au fost preluate de către firma Euroinsol. În momentul intrării în insolvență, în 2013, RAAN avea datorii în valoare de peste 1,2 miliarde de lei. Falimentul RAAN s-a consemnat ca rezultat al unui „management defectuos”, care a persistat chiar și în perioada insolvenței.
Construcția combinatului de la Halânga, amplasat în apropierea Severinului, a fost demarată în 1980 și cuprindea două componente distincte: o fabrică de apă grea și o termocentrală furnizoare de abur tehnologic pentru încălzirea locuințelor din Drobeta Turnu Severin. Scopul acestui combinat era să consolideze poziția României printre marile puteri energetice ale Europei de Est. Cu toate acestea, din cauza lipsei unor practici sănătoase ale economiei de piață, producția masivă de apă grea a fost achiziționată de statul român și stocată în rezerva de stat. Explicația oficială indica faptul că, în perspectivă, România urma să dispună de patru reactoare la Cernavodă, în loc de două, necesitând astfel o cantitate sporită de apă grea pentru alimentarea instalațiilor. Fondurile necesare proveneau din bugetul statului.
Alegerea acestui amplasament a determinat existența termocentralei și a ulterioarelor exploatări carbonifere. În ansamblu, fabrica de apă grea a contribuit semnificativ la dezvoltarea locală, aducând și o populație nouă din alte regiuni. Încetarea producției de apă grea nu a rezolvat în totalitate problemele delicate. O perioadă îndelungată, nimeni nu a avut o perspectivă clară asupra soartei apei grele depozitate acolo, având o valoare estimată la peste 1,2 miliarde de euro.
În acest context, domnule Ministru, vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări:
1.Care este cantitatea exactă de apă grea stocată de România în prezent, care este valoarea acesteia și cum este gestionată această stocare?
2.Care este situația actuală a producției de apă grea în țară și care sunt factorii care influențează această producție?
3.Există planuri sau strategii pe termen lung pentru dezvoltarea și utilizarea apă grea în contextul energetic al României?
4.Care sunt planurile și perspectivele de viitor pentru Combinatul de apă grea de la Halânga?
Nu există răspunsuri