Dan Tanasă – întrebare către Guvernul României – Nivelul redevențelor

Către: Nicolae-Ionel Ciucă, Prim Ministru al Guvernului României

De la: Dan Tanasă, Deputat AUR, circumscripția electorală 28 Mureș

Subiectul întrebării: Nivelul redevențelor

Stimate Domnule Prim Ministru,

          Acum un an, pe 12 ianuarie 2022, Guvernul a aprobat HG 70/2022, hotărâre iniţiată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei prin care se stabilea procedura de încasare a redevenței obținute prin concesionare din activități de exploatare a resurselor la suprafață a statului și a apelor minerale. Conform actului normativ, autorităţile locale primesc redevenţe pentru exploatările de suprafaţă de: minereuri feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, radioactive, pământuri rare şi disperse, pietre preţioase şi semipreţioase, produse reziduale miniere, roci bituminoase, ape minerale terapeutice, ape termominerale, ape geotermale şi gazele care le însoţesc, gaze necombustibile, nămoluri şi turbe terapeutice, cărbuni, metale nobile, substanţe nemetalifere, roci magmatice, roci metamorfice, calcare industriale şi de construcţii, dolomită, gresie şi tufuri industriale, argile, marne, loess, nisip şi pietriş, nisip şi roci caolinoase, alabastru industrial, piatră ponce, sienite nefelinice, gips, cretă, nisip silicios, bentonită, nisip caolinos, ardezie şi diatomită, bazalt ornamental, dacit ornamental, andezit ornamental, riolit ornamental, granit ornamental şi granodiorit ornamental, alabastru ornamental, aragonit ornamental şi siliconite ornamentale, marmură, calcar ornamental, gresie ornamentală, travertin şi tufuri ornamentale. Conform articolului 4 din HG 70/2022, concesionarul are obligaţia să depună, în termenul prevăzut de legislaţia în vigoare, o declaraţie fiscală la fiecare dintre organele fiscale locale de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale care beneficiază de plata cotelor din redevenţa obţinută. Odată cu declaraţia fiscală, concesionarul depune un borderou privind distribuirea către bugetele locale a sumelor reprezentând cotele care se cuvin bugetelor locale. Plata redevenţei se face de către concesionar lunar, trimestrial, semestrial sau anual, în funcţie de clauzele prevăzute în permisul de exploatare eliberat de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. Noul Cod Administrativ a intrat în vigoare în iulie 2019, iar legea minelor a fost modificată în ianuarie 2020 pentru ca autorităţile locale să beneficieze de un procent important din redevenţele exploatărilor de suprafaţă. Conform legislaţiei şi actului aprobat de Guvern, 40% din redevenţe trebuie virat direct către bugetul local, 40% către bugetul judeţean şi 20% către stat în fiecare lună, trimestru, semestrial, sau anual, conform contractului de concesiune. „Sumele provenite din redevenţă înseamnă bani în plus la bugetul autorităţilor locale şi judeţene. În anul 2021, au fost încasate 421.712.000 de lei din concesionarea activităţilor de exploatare a resurselor la suprafaţă, din care 337.370.000 lei, reprezentând 80%, vor fi virate către bugetele locale. În anul 2022, se estimează ca peste 300 de milioane de lei să intre în bugetele locale prin aceste tipuri de activităţi”, declara anul trecut pe vremea aceasta ministrul Cseke Attila. Dacă între timp s-au închis exploatațiile miniere, la indicațiile Comisiei Europene, cu mâna domnului ministru Virgil Popescu, care este nivelul încasărilor la bugetul de stat, respectiv la bugetele locale din concesionarea activităţilor de exploatare a resurselor la suprafaţă?

          În ceea ce privește nivelul redevențelor aplicat exploatării gazelor din Marea Neagră, conform Legii Offshore, aprobată în Parlament în iunie 2022, „am înregistrat prima moleculă de gaz extras din Marea Neagră care a intrat în sistemul energetic național, iar la final de 2026 început de 2027 să avem resursa de gaz necesară pentru a asigura independenţa economiei româneşti, consumul public”, ați declarat în cadrul unei conferinţe  Romanian Business Leaders. „Practic, România, în urma adoptării acestui proiect legislativ, poate începe exploatarea gazelor din Marea Neagră. Au fost blocate până acum. Proiectul aduce stabilitate, predictibilitate, un sistem fiscal prietenos. Dăm certitudinea investitorilor că modelul fiscal, redevenţele vor rămâne aceleaşi pe toată perioada acordurilor petroliere. Mai mult, asigură securitatea energetică a României”, a declarat ministrul Energiei. Potrivit ministrului Energiei, Virgil Popescu, principalele modificări la legea offshore sunt deblocarea investiţiilor din Marea Neagră şi accelerarea investiţiilor în onshore-ul de adâncime, asigurarea securităţii în aprovizionare a ţării, în caz de criză energetică, iar România va putea deveni şi furnizor de securitate energetică regională, după ce va produce mai mult decât va consuma”. La cea dată, ați salutat începerea exploatării gazelor din Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia, subliniind că extragerea în premieră a gazelor naturale din Marea Neagră va consolida capacitatea României de a asigura necesarul de gaze naturale din consumul intern. Legea Off-shore permite continuarea proiectelor de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră, cu perspective de a transforma România în exportator de gaze în următorii ani” a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă. Între timp, am aflat că Exxon Mobile a vândut producția pe care o avea în plan Ungariei, iar gazul extras de Black Sea Oil & Gas din cele două zăcăminte care au produs anul trecut jumătate de miliard de metri cubi de gaze au mers direct la export!

          Autorităţile române s-au ocupat de această problemă a nivelului redevențelor, cu toate acestea, Agenţia Naţională de Resurse Minerale, nu le-a modificat din 2013 de când s-a constat că este cel mai mic din lume!

          Domnule Prim Ministru, în acest context, doresc să vă întreb dacă aveți în vedere modificarea nivelului redevențelor resurselor naturale de care mai dispune România? De ce nu este lăsată Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM) să stabilească nivelul redevenţelor astfel încât să fie ca o contribuție corectă la bugetul statului din partea companiilor care exploatează resursele naturale ale României? De ce a anunțat domnul ministru Virgil Popescu faptul că redevenţele vor rămâne aceleaşi pe toată perioada acordurilor petroliere, având în vedere că acordurile petroliere sunt secrete și se desfășoară pe mulți ani? Asta consideră domnul ministru Virgil Popescu  „predictibilitate mare în timp pentru companiile din energie“? În anul 2013, preşedintele Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale (ANRM), a declarat că: „România ar putea beneficia de zăcămintele de gaze naturale din perimetrul Mării Negre ce vor fi exploatate de Exxon şi OMV Petrom începând din 2019. Redevenţele vor fi mai mari, nu pot să estimez cu cât. Toată lumea spune că redevenţele sunt mici. Redevenţele nu sunt corespunzătoare. Resursele minerale aduc anual 1,4 mld. lei la buget prin redevenţe, însă acestora li se alătură un întreg pachet fiscal format din taxe şi impozite de altă natură. Gazele şi ţiţeiul aduc cele mai mari venituri din redevenţe, în pro­porţie de 80%“. Exact în anul 2019, domnul Virgil Popescu a fost numit ministru al Energiei și de atunci nivelul redevențelor nu a mai crescut, de altfel așa cum a și declarat public că vor rămâne la nivelul stabilit, alți prim-miniștri din 2004 și până în prezent măcar au promis că vor modifica nivelului redevenţelor!

          Domnule Prim-ministru, câți angajați are Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM) la nivel național, dar și local? Pot acești angajați ai ANRM să controleze respectarea tuturor acestor acorduri stabilite de-a lungul timpului sau se bazează pe declarațiile pe propria răspundere făcute de marile companii care exploatează resursele naturale ale României?

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Nu trădăm încrederea pe care ne-au acordat-o românii la alegerile europarlamentare! Astăzi, europarlamentarii AUR au votat împotriva realegerii Robertei Metsola în funcția de președinte al Parlamentului European! Nu putem să fim de acord cu politica dusă de doamna Metsola în ultimii ani, o politică ce a […]
Sute de români stabiliți în Spania s-au întâlnit luni, 15 iulie, cu președintele AUR, George Simion. Cu acest prilej, aceștia au semnat și contractele de înscriere în Planul SIMION, program ce are ca obiectiv înlesnirea întoarcerii acasă a românilor din diaspora. „Avem o țară atât de […]
„Guvernarea PSD-PNL a înregistrat o nouă „performanță” în materie economică. Datoria guvernamentală a urcat, în aprilie 2024, până la 852,816 miliarde lei. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 52,1%. La această valoare a datoriei, conform legii, guvernul este obligat să ia măsuri urgente! […]
Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al Alianței pentru Unirea Românilor și liderul europarlamentarilor AUR, reacționează la afirmațiile făcute de ministrul energiei, Sebastian Burduja, care a declarat că vizează implementarea unui sistem de contorizare inteligent, care să-i taxeze mai mult pe cetățenii care folosesc energie […]
Pentru a-şi asigura poziția în fruntea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen promite imposibilul: mai mult Green Deal pentru a obține voturi în Parlament şi mai puțin Green Deal pentru industrie şi noi toți, arată europarlamentarul AUR, Adrian Axinia. Acesta a subliniat că, în această săptămână, […]
Într-o Românie care târăște mii de tineri prin tribunale pentru consum de stupefiante, autoritățile au considerat că un cetățean american care avea asupra sa 18 grame de droguri și care face apologia consumului pe o scenă, în fața unui public larg, nu merită să fie nici […]