Adresată: Domnului Claudiu-Iulius-Gavril NĂSUI, ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului
De către: Senator Claudiu-Richard TÂRZIU, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români de pretutindeni
Data: 26/05/2021
Obiectul întrebării: Motivele pentru care România nu a notificat Comisia Europeană asupra proiectului de Lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național și condițiile implementării rețelelor 5G.
Stimate domnule ministru,
Potrivit unui răspuns recent privind PLx nr. 161/2021 prezentat chestorului Camerei Deputaților, Antonio Andrușceac, de către Bence Horvath, responsabilul juridic – Directiva privind transparența pieței unice din cadrul Comisiei Europene, în conformitate cu articolul 5, alineatul (1) din Directiva (UE) 2015/1535, „statele membre comunică imediat Comisiei orice proiect de regulament tehnic, cu excepția cazului în care doar transpune textul integral al unui standard internațional sau european”.
Reprezentantul Comisiei Europene mai arată că „această dispoziție citită coroborat cu articolul 1 litera (f) din aceeași directivă care stabilește definiția unei „reglementări tehnice” în sensul Directivei prevede că: Reglementare tehnică „înseamnă specificații tehnice și alte cerințe sau reguli privind serviciile, inclusiv dispozițiile administrative relevante, a căror respectare este obligatorie, de jure sau de facto, în cazul comercializării, furnizării unui serviciu, stabilirii unui serviciu operator sau utilizare într-un stat membru sau o parte importantă a acestuia, precum și dispozițiile legale, reglementările sau administrative ale statelor membre, cu excepția celor prevăzute la articolul 7, care interzic fabricarea, importul, comercializarea sau utilizarea unui produs sau interzicerea furnizării sau utilizarea unui serviciu sau a unei instituții ca furnizor de servicii.
Din textul Directivei reiese că nu se face nicio distincție între legislația primară și legislația secundară; prin urmare aș dori să reiterez că, în cazul în care proiectul de norme naționale conține reglementări tehnice (inclusiv specificații tehnice, alte cerințe sau norme privind serviciile societății informaționale), astfel cum sunt definite la articolul 1 din Directiva (UE) 2015/1535, aceste reglementări tehnice trebuie notificate Comisiei în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Directivă.
Conform jurisprudenței Curții de Justiție a UE (cazul C 194/94 CIA Security International), neîndeplinirea obligației de notificare în temeiul Directivei (UE) 2015/1535 constituie un defect procedural substanțial în adoptarea reglementării tehnice în cauză, care implică faptul că orice persoană interesată ar putea contesta legalitatea reglementării tehnice în fața unei instanțe naționale și ar putea solicita inaplicabilitatea acesteia.
În ceea ce privește întrebarea dumneavoastră privind despăgubirea, aș dori să vă reamintesc Hotărârea CJUE privind cazul Berlington Ungaria și alții (Cauza C-98/14, EU: C: 2015: 386, punctele 107-110) că articolele 8 și 9 din Directiva 98/34 nu sunt destinate să confere drepturi persoanelor fizice, în așa fel încât încălcarea lor de către un stat membru dă dreptul persoanelor fizice de a obține de la statul membru respectiv despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca rezultatul acestei încălcări pe baza legislației UE”.
Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:
- Motivele reale și temeinice pentru care România nu a notificat Comisia Europeană asupra proiectului de lege nr. 161/2021 privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național și condițiile implementării rețelelor 5G.
- Când intenționează Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului să notifice Comisia Europeană asupra proiectului de lege nr. 161/2021.
Orice alte informații relevante în legătură cu acest subiect sunt binevenite.
Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.
Comments are closed