Claudiu Târziu – întrebare parlamentară către Ministerul Afacerilor Externe – Statul de drept în Serbia, minoritatea română din Timoc și aderarea Serbiei la UE

Adresată: domnului Bogdan Lucian Aurescu, Ministrul Afacerilor Externe

De către: Senator Claudiu-Richard Târziu, Președinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni

Data: 31/03/2021

Obiectul întrebării: Statul de drept în Serbia, minoritatea română din Timoc și aderarea Serbiei la UE

Stimate domnule Ministru,

Serbia este o țară candidată și a început în 2014 negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Până azi, ea a deschis 18 capitole de negociere din totalul de 35 ale acquis-ului comunitar.

În octombrie 2020, Comisia Europeană a emis o Comunicare privind Politica de Extindere a UE. Comisia a anunțat o nouă metodologie pentru negocierile de aderare.

Noua procedură de negociere leagă mai strâns capitolele de negociere de condiționalitățile statului de drept. Negocierile sunt condiționate de cerințe consolidate privind respectarea drepturilor și libertăților fundamentale. Aceste cerințe sunt aplicabile și Serbiei.

Dețin informații de la fața locului privind lipsa de preocupare a autorităților din Serbia pentru a asigura exercitarea deplină a drepturilor și libertăților minorității etnice românești/vlahe din Timoc.

Autoritățile din Serbia nu sunt dispuse să acorde minorității etnice românești drepturi minime, discriminându-i pe românii/vlahii din Timoc. Statul sârb nici măcar nu-i recunoaște pe români ca români, ci îi numește ”vlahi”, inducând astfel percepția falsă că ”vlahii” ar fi un grup etnic și cultural diferit de români.

Revendicări legitime (educația în limba română, introducerea limbii române în administrația publică, libertatea de a-și practica religia în limba română, eliberarea de autorizații de construcție pentru biserici atunci când este implicată Biserica Ortodoxă Română, încetarea presiunilor contra liderilor comunităților de români și contra preoților Bisericii Ortodoxe Române, emiterea de programe radio-TV în limba română) sunt ignorate constant.

Ignorarea de către autoritățile sârbe a acestor drepturi și refuzul lor constant de a remedia această problemă fundamentală afectează respectarea principiilor statului de drept, constituind o încălcare gravă a acestui criteriu politic de aderare la UE.

Raportul de Țară al Comisiei Europene pe 2020 privind Serbia menționează că viteza acestor negocieri cu țara candidată la aderare depinde de accelerarea măsurilor privind statul de drept.

Guvernul sârb declară aderarea la UE ca țel strategic, totuși Raportul prezintă suficiente riscuri privind îndeplinirea criteriilor politice de aderare, inclusiv drepturile fundamentale. Raportul citează constatările Consiliului Europei privind nerespectarea drepturilor minorităților etnice în Serbia, menționând de pildă că ele nu sunt reprezentate în administrația publică. Singurele minorități menționate în Raport sunt însă albanezii și rromii. Minoritatea română nu este niciodată menționată în Raport, nici măcar sub numele de ”vlahi”.

Legislația română în vigoare specifică limpede sinonimia numeroșilor termeni ce desemnează minoritățile românești din afara granițelor României:

Articolul 1(1) Prezenta lege reglementează: a) drepturile persoanelor care își asumă în mod liber identitatea culturală română – persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, daco-români, fărșeroți, herțeni, istro-români, latini dunăreni, macedoromâni, macedo-români, maramureșeni, megleniți, megleno-români, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni; (Legea 299 din 13 noiembrie 2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni)

Această sinonimie e similară celei prin care etnicii germani din România sunt numiți sași / șvabi. În ciuda unor diferențe lingvistice dialectale și de tradiții locale, se știe că ei aparțin minorității germane.

Comisia Europeană nici nu pare conștientă de existența unei minorități românești în Timoc, cu atât mai puțin de refuzul autorităților sârbe de a recunoaște drepturile și libertățile acestei minorități.

Până acum se pare că, dintr-un motiv sau altul, statul român nu a părut foarte interesat să aducă la cunoștința Comisiei Europene această problemă. Nici președintele României, nici guvernul nu ridică vreodată această chestiune în relațiile cu Consiliul European sau Comisia Europeană. Dar, cunoscând situația din teren, suntem datori să vă notificăm privind nerespectarea drepturilor românilor timoceni.

Dacă Serbia dorește să adere la UE și să avanseze în negocierile de aderare, minoritatea română din Timoc trebuie să își dobândească drepturile și libertățile! Într-o Uniune Europeană care pune atâta preț pe non-discriminare și drepturile minorităților, faptul că românii/vlahii din Timoc sunt tratați ca niște cetățeni de categoria a treia este inacceptabil! Aceleași standarde trebuie aplicate tuturor.

Domnule Ministru, ce demersuri a întreprins până acum și intenționează să întreprindă în continuare Ministerul Afacerilor Externe din România pentru a notifica atât instituțiile europene, cât și autoritățile Serbiei privind această problemă serioasă, astfel încât românii/vlahii din Timoc să ajungă la o stare de normalitate în privința drepturilor lor legitime?

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.