Claudiu-Richard Târziu – Întrebare parlamentară – Situația stocurilor de cereale și produse alimentare din rezervele de stat ale României și perioada de consum pe care o pot acoperi.

Claudiu Tarziu

Adresată:  Domnului Nicolae-Ionel CIUCĂ, prim-ministru al României

                   Domnului Petre DAEA, ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale

                   Domnului Georgian POP, președinte al Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale

De către: Senator Claudiu TÂRZIU, președinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni

Circumscripția: nr. 42 București

Data: 19/10/2022

Obiectul întrebării: Situația stocurilor de cereale și produse alimentare din rezervele de stat ale României și perioada de consum pe care o pot acoperi.

Stimate domnule prim-ministru,

Stimate domnule ministru,

Stimate domnule președinte,

Potrivit legii, rezervele de stat se constituie ca rezerve materiale, destinate intervenţiilor operative pentru protecţia populaţiei, a economiei şi pentru apărarea ţării, în situaţii excepţionale care afectează un interes public major, determinate de calamităţi naturale, epidemii, epizootii, atentate teroriste, accidente industriale şi/sau nucleare, fenomene sociale, disfuncţionalităţi ale economiei, conjuncturi externe şi în caz de război.

În România, rezervele de stat sunt gestionate de Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Secretariatului General al Guvernului.

Prin Acordul de împrumut semnat de Guvernul României cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare la 1 iunie 1997[1], țara noastră ar fi fost limitată în posibilitatea de a achiziționa la rezerva de stat hrană care să ajungă populației mai mult de trei săptămâni. Acordul a intrat în vigoare la 11 august 1997, după ratificarea de către Guvern și publicarea în Monitorul Oficial[2].

Astfel, Guvernul s-a obligat să nu mărească rezerva de stat mai mult de 350.000 de tone de cereale, ceea ce însemna consumul României pe trei săptămâni.

În acordul de împrumut extern din 1997, Guvernul României se angaja să elimine toate subvențiile la îngrășăminte, să reducă cu cel puțin 25% subvențiile la semințe, să lichideze sau să privatizeze „Unisem” și „Semrom”, 20 de societăți comerciale ale ANPA (Agenţia Naţională pentru Produsele Agricole), 44 de societăţi „Comcereal”, 1.500 dintr-o listă de 1.682 societăţi de stat, 82 societăţi prestatoare de servicii agricole și cel puţin 100 ferme de stat. De asemenea, Guvernul României s-a angajat să privatizeze sau să lichideze toate fermele de creştere a porcinelor şi păsărilor aparţinând statului.

Exprimăm opinia că asumarea unor asemenea obligații contractuale a reprezentat un grav atentat la siguranța alimentară a României.

Împrumutul extern contractat în 1997 a fost rambursat în 2017, ceea ce înseamnă că orice angajament asumat de către Guvernul României privind limitarea achizițiilor la rezerva de stat a devenit caduc.

În toate statele membre ale Uniunii Europene rezerva de stat la grâu și la celelalte produse alimentare este completată astfel încât să acopere consumul pentru cel puțin doi ani. În alte state europene extracomunitare rezerva de stat la grâu și celelalte produse alimentare acoperă o perioadă variind între doi și patru ani.

În contextul războiului purtat de Federația Rusă în Ucraina, Guvernul României a decis acordarea de ajutoare nerambursabile către Ucraina și Republica Moldova, apelând la stocurile din rezervele de stat ale României și prevăzând doar completarea limitată a stocurilor, cu posibilitatea unor achiziții de urgență.

De asemenea, există informații neconfirmate oficial potrivit cărora în prezent niciunul dintre silozurile de cereale ale rezervelor de stat de pe teritoriul țării nu mai aparține României, toate fiind deținute de firme sau fonduri de investiții străine.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă solicităm respectuos să ne transmiteți:

  1. Cât constituie cantitativ stocurile de cereale și alte produse alimentare din rezerva de stat a României în acest moment.
  2. Care este perioada de consum pe care o pot acoperi, în actuala conjunctură regională de securitate sau în eventualitatea unui război, rezervele de stat ale României la capitolul cereale și alte produse alimentare.
  3. Care sunt cantitățile de cereale și alte produse alimentare achiziționate în 2022 de la producătorii români sau/și din import, cu indicarea prețurilor de achiziție de la producătorii români sau/și străini pentru fiecare tip de produs achiziționat.
  4. Ce cantități de cereale și alte produse alimentare din rezervele de stat ale României au fost acordate, cu titlu de ajutor nerambursabil, altor state în anul 2022.
  5. Câte silozuri pentru cerealele din rezerva de stat a României sunt deținute de stat și câte silozuri sunt proprietate a unor firme sau fonduri de investiții străine.
  6. Dacă statul român suportă costuri pentru păstrarea cerealelor în silozurile aflate în proprietatea străinilor. În cazul unui răspuns afirmativ, vă rugăm să indicați care sunt aceste costuri.

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.


[1] Acord de împrumut din 1 iulie 1997 (Împrumutul de ajustare a sectorului agricol) între România şi Banca Internațională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare), publicat în  Monitorul Oficial nr. 190 din 11 august 1997.

[2] Ordonanța nr. 13 din 7 august 1997 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internațională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind ajustarea sectorului agricol, în suma de 350 milioane dolari S.U.A. echivalent, semnată la Washington la data de 1 iulie 1997, publicată în  Monitorul Oficial nr. 190 din 11 august 1997.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Într-o dezbatere în plenul Parlamentului European prilejuită de raportul Comisiei Europene privind starea pieţei unice de energie europeană, vicepreşedintele AUR, Adrian Axinia, a criticat în termeni duri lipsa de echitate şi solidaritate. În opinia eurodeputatului Axinia, piaţa unică de energie nu funcţionează aşa cum ar trebui […]
Claudiu Târziu, liderul europarlamentarilor AUR, consideră că Marcel Ciolacu a mai finalizat un număr de slugărnicie politică pe socoteala României care ne va costa scump în următorii patru ani. “Mașina de propagandă a liderului PSD anunță că țara noastră a obținut un post important de comisar […]
Petrișor Peiu, propunerea AUR pentru Ministerul Economiei Naţionale, atrage atenția asupra faptului că datoria externă a țării a ajuns la 180 de miliarde de euro la 1 august, iar datoria externă a guvernului a crescut la 87 de miliarde de euro, fiind cu 10 miliarde de […]
Președintele AUR, George Simion, a prezentat luni, în satul Brăniștari, comuna Călugăreni, din județul Giurgiu, casa construită în 12 zile pentru o familie de oameni amărâți cărora le-a ars locuința într-un incendiu. Liderul AUR a spus că prin acest proiect a demonstrat criticilor că se poate […]
Claudiu Târziu, liderul grupului AUR din Parlamentul European și Președintele Consiliului Național de Conducere al AUR spune că este inadmisibil ceea ce s-a întâmplat la Maternitatea Timișoara. ”Fondurile publice nu sunt pușculița fără fund a clientelei de partid. Ne confruntăm tot mai des cu probleme la […]
“În România există peste două milioane de hectare de teren agricol afectate de secetă, din suprafața totală de aproximativ 13,5 milioane de hectare. Simpla enumerare a proiectelor, strategiilor și măsurilor promise și parțial implementate de autorități în ultimii 34 de ani demonstrează că, în momentul de […]