Claudiu-Richard Târziu – Întrebare parlamentară – Numărul estimativ, situația culturală și sprijinul statului român pentru persoanele aparținând minorității meglenoromâne înrudite din provincia Tracia de Răsărit, Republica Turcia.

Adresată:  Domnului Bogdan Lucian AURESCU, ministru al Afacerilor Externe

De către: Senator Claudiu-Richard TÂRZIU, președinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni

Circumscripția electorală: nr. 42 București

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 08/06/2022

Obiectul întrebării: Numărul estimativ, situația culturală și sprijinul statului român pentru persoanele aparținând minorității meglenoromâne înrudite din provincia Tracia de Răsărit, Republica Turcia.

Stimate domnule ministru,

Este un fapt general cunoscut că, urmare a Convenției de la Lausanne, Regatul Greciei și Republica Turcia au procedat în 1923 la un schimb de populație pe criteriul apartenenței religioase a persoanelor. Acest schimb de populație i-a vizat și pe românii musulmani din nordul Greciei aparținând ramurii meglenoromâne a poporului român. Meglenoromânii musulmani strămutați forțat în Turcia proveneau din localitatea Nânta (anticul oraș Enotia), cea mai mare așezare meglenoromână, ei fiind urmașii românilor balcanici convertiți la islam în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea.

Potrivit cercetătorilor, între 4.000 și 6.000 de meglenoromâni au fost transferați forțat din nordul Greciei în provincia Tracia de Răsărit (turcă: Doğu Trakya) din Turcia europeană (peninsula Balcanică), ei fiind distribuiți în mai multe localități, precum: Edirne (100 de familii), Kırklareli (100 de familii), Babaeski (70 de familii), Lüleburgas (80 de familii), Uzunköprü (100 de familii), Ciorlu (100 de familii), Malkara (50 de familii), Balli (10 de familii), Gözsüzköy (50 de familii), Kalamiș (50 de familii), Hoșköy (20 de familii), Mürefte (5 familii), Șarköy (80 de familii) și altele. Există informații potrivit cărora o anumită parte a familiilor meglenoromâne s-a stabilit și în alte orașe, în partea asiatică a Turciei, dar mai cu seamă în Istanbul.

Populația turcă localnică îi numește fie Karacovalı (originari din Caragiova/Meglenia), fie Rumeli (imigranți din Rumelia), subsumându-i pomacilor și turcilor balcanici, în timp ce pomacii și turcii macedoneni strămutați în Turcia îi numesc Nutyalı (originari din localitatea Nânta, nânteni/nântineți). Unii reprezentanți ai comunității folosesc astăzi sporadic în spațiul virtual, în limba turcă, pentru ei înșiși, etnonimele Müslüman Meglen Ulahları și Müslüman Megleno-Rumenler (megelnovlahi și meglenoromâni musulmani). Ei spun uneori că vorbesc vlăhești, iar cel mai adesea – nântinești, unii dintre ei știind că mai înainte vorbeau românește. Se pare că prezența în regiune a unui număr de etnici tătari originari din România a contribuit într-o anumită măsură la menținerea dialectului meglenoromân în provincia turcă Tracia de Răsărit. Cu toate acestea, dialectul meglenoromân din Turcia este amenințat cu extincția.

Potrivit unor date neverificate, principalele grupuri de meglenoromâni și persoane de origine meglenoromână din Turcia europeană s-ar afla astăzi în localitățile/regiunile Kırklareli și Șarköy. Unele surse indică și faptul că aproape toți locuitorii satului Kalamıș (circa 280 de persoane) sunt meglenoromâni.

În primăvara anului 1929 un grup de 48 de fruntași meglenoromâni din Turcia, stabiliți în localitățile Keșan și Uzunköprü, au trimis Ministerului Afacerilor Externe al României și profesorului și diplomatului George Murnu un Memoriu[1] prin care le solicitau „a interveni şi la Preşedinţia Consiliului de Miniştri ca să ne trimită un vapor românesc la Constantinopol ca să ne îmbarcăm din acel port spre a veni în ţară”, adică în România.

Între 1929 și 1996 nu s-a cunoscut aproape nimic despre acești români strămutați în Turcia. După ce au vizitat localitățile din Turcia europeană în care au fost strămutați românii megleniți de religie musulmană, unii cercetători au constatat în anul 2000 că încă mai existau multe persoane în vârstă vorbitoare ale dialectului meglenoromân în familie și, chiar dacă acest dialect a fost influențat ca vocabular de limba turcă (limbajul religios, neologismele sau termenii speciali), unii dintre meglenoromânii din Turcia intervievați de cercetători au furnizat povești și cântece în dialectul meglenoromân[2].

Cercetătorii estimează că numărul actual al meglenoromânilor din provincia turcă Tracia de Răsărit ar constitui în jur de 5.000 de persoane, însă numărul real al vorbitorilor activi ai dialectului ar fi cu mult inferior. Numele de familie actuale și prenumele meglenoromânilor sunt turcești, însă un sistem paralel de nume, cel al poreclelor, este românesc. De asemenea, multe nume românești apar în creațiile folclorice ale meglenoromânilor din provincia turcă Tracia de Răsărit.

Chiar dacă autoritățile turcești nu au desfășurat niciodată o politică de asimilare a meglenoromânilor din provincia Tracia de Răsărit, totuși această comunitate nu a fost niciodată recunoscută oficial ca fiind una distinctă de majoritatea populației țării.

Se pare că, în ultimul secol, autoritățile și diplomația română nu au arătat, așa cum s-ar fi cuvenit, un viu interes pentru această minoritate/comunitate înrudită din Turcia.

Pagina de internet a Ambasadei României la Ankara nu cuprinde, la compartimentul dedicat comunității românești din Turcia, nicio referință la miile de meglenoromâni nânteni, de religie musulmană, strămutați forțat în 1923 în provincia Tracia de Răsărit.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

  1. 1.      Care este, potrivit estimărilor Ambasadei României la Ankara, ale Consulatului General al României la Istanbul și Consulatului onorific al României la Edirne, numărul actual și distribuția geografică a persoanelor aparținând minorității meglenoromâne înrudite sau de origine meglenoromână din provincia turcă Tracia de Răsărit.
  • Dacă Ministerul Afacerilor Externe, respectiv misiunea diplomatică română la Ankara, oficiul consular al României la Istanbul și Consulatul onorific al României la Edirne au avut sau au în atenție chestiunea minorității meglenoromâne înrudite din provincia turcă Tracia de Răsărit.
  • Dacă localitățile Edirne, Kirklareli, Babaeski, Lüleburgas, Uzunköprü, Ciorlu, Malkara, Balli, Gözsüzköy, Kalamiș, Hoșköy, Mürefte și Șarköy din provincia turcă Tracia de Răsărit, în care au fost strămutați meglenoromânii musulmani, sunt sau nu înfrățite cu localități din România cu care să dezvolte parteneriate administrative. În cazul unui răspuns pozitiv, vă rugăm să indicați unitățile administrativ-teritoriale înfrățite/partenere, precum și anul încheierii acordurilor de înfrățire/parteneriat.
  • Dacă localitatea Cerna din județul Tulcea, populată preponderent de români din grupul dialectal meglenoromân, este sau nu înfrățită cu localități din Republica Turcia.
  • Dacă, în ultimul secol, persoanele aparținând minorității meglenoromâne din provincia turcă Tracia de Răsărit au beneficiat sau nu de sprijin cultural din partea statului român înrudit.
  • Dacă Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir” de la Istanbul (ICR Istanbul) a desfășurat activități în localitățile Edirne, Kirklareli, Babaeski, Lüleburgas, Uzunköprü, Ciorlu, Malkara, Balli, Gözsüzköy, Kalamiș, Hoșköy, Mürefte și Șarköy din provincia turcă Tracia de Răsărit. În cazul unui răspuns pozitiv, vă rugăm să specificați care anume au fost aceste activități și când s-au desfășurat.
  • Dacă ICR Istanbul a manifestat interes academic față de comunitatea meglenoromânilor din provincia turcă Tracia de Răsărit și a acordat burse de cercetare asupra istoriei și situației culturale actuale a acesteia.
  • Dacă Ambasada României la Ankara, Consulatul General al României la Istanbul și Consulatul onorific al României la Edirne au sau nu contacte cu persoane aparținând comunității meglenoromâne / de origine meglenoromână din Turcia.
  • Dacă Ministerul Educației, în cooperare cu Ministerul Afacerilor Externe, oferă sau ar putea oferi burse de studii în România tinerilor meglenoromâni / de origine meglenoromână din Republica Turcia.
  1. Dacă Ambasada României la Ankara, Consulatul General al României la Istanbul și/sau Consulatul onorific al României la Edirne ar putea sprijini înființarea unei asociații neguvernamentale a meglenoromânilor / persoanelor de origine meglenoromână din provincia Tracia de Răsărit, Republica Turcia.
  1. Dacă Ministerul Afacerilor Externe și Ambasada României la Ankara ar putea completa informațiile de pe pagina de internet a misiunii noastre diplomatice cu date despre meglenoromânii/persoanele de origine meglenoromână din provincia Tracia de Răsărit.

[1] Publicat integral, cu titlul „Situația disperată a românilor macedoneni aflători în republica Turcească”, în „Românul”, II, nr. 23, 10 mai 1929, p. 2.: „Domnule Ministru, subsemnaţii, români macedoneni, locuitori din comuna Cheşan şi UzunKiupru – Turcia, avem onoarea a vă aduce la cunoştinţă cele de mai jos:

În urma aprobării guvernului român de a coloniza Cadrilaterul cu elemente macedoromâne, toţi românii din comunele de mai sus au decis emigrarea din Turcia în România, deoarece răul trai şi persecutările guvernului turc şi bulgar au ajuns la maxim posibil. Singura noastră ocupaţie fiind păstoritul aproape fiecare cap de familie are câte 1520500 capete de vite mari şi mici pe care le ducem la păscut în timpul iernii în Republica Turcească, lăsând drept garanţie la trecerea frontierei turcobulgară şi câte 100 leva la vita mică şi 400 leva la vita mare la vama bulgară şi câte una liră la vita mică şi 19 lire la vita mare, la graniţa turcească. Cum iarna anului acesta 1929 a fost frig excesiv de mare aproape 60.000 (şaizeci de mii) oi şi circa 2.000 (două mii) cai au murit de frig pe teritoriul turcesc. Autorităţile bulgare şi cele turceşti nu vor să ţină seama de forţa majoră din care cauză au murit vitele noastre şi ne obligă ca să plătim amendă de 6.000.000 (şase milioane leva) pentru vitele mici şi 8.000.000 (opt milioane leva) pentru vitele mari, iar autorităţile turceşti ne obligă la plata amenzii de 60.000 lire turceşti pentru vitele mici şi 38.000 lire turceşti pentru vitele mari. Cum noi suntem toţi oameni săraci care ne câştigăm pâinea zilnică de pe urma acestor vite care neau murit de frig şi cum amenzile sunt aşa de mari, încât chiar autorităţile turcobulgare near vinde şi pe noi şi familiile noastre, tot nar putea obţine sumele de mai sus, vă rugăm respectuos să interveniţi de urgenţă la autorităţile turcobulgare ca să ne anuleze amenzile, vă rugăm a interveni şi la Preşedinţia Consiliului de Miniştri ca să ne trimită un vapor românesc la Constantinopol ca să ne îmbarcăm din acel port spre a veni direct în ţară. Cu respect, din Cheşan semnaţi 48 fruntaşi români”.

[2] Kahl, Thede (2002): Zur Islamisierung der meglenitischen Vlachen (Meglenorumänen): Das Dorf Nânti (Nótia) und die „Nântinets“ in der heutigen Türkei. In: Zeitschrift für Balkanologie 38/1/2, 31-56. // Kahl, Thede (2002): Despre islamizarea vlahilor megleniți (meglenoromâni): satul Nânta (Nótia) și „Nântineții” din Turcia actuală. În: Revista de Balcanologie 38/1/2, 31-56.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) solicită ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, să obțină un calendar clar privind eliminarea vizelor SUA pentru cetățenii români, în urma întrevederii cu secretarul de stat american Antony Blinken, programată să aibă loc marți. Acest subiect nu mai trebuie să fie tergiversat […]
Expertul în energie Dian Popescu a prezentat, în cadrul unei conferințe organizate de AUR la Palatul Parlamentului având ca temă: ˝Cartea Neagră a guvernării Ciucă. Comemorarea unui an de la instalarea guvernului PNL-PSD-UDMR˝, semnificația vizitei delegației OMV Petrom la Palatul Cotroceni. „OMV are 850 MW putere […]
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) atrage atenția că decizia Guvernului Ciucă privind majorarea salariului minim brut nu rezolvă problema sistemică, ci doar întreține o masă de manevră în cheie electorală. Soluția corectă ce oferă predictibilitate și stabilitate este cea propusă de AUR, ca venitul minim garantat […]
Adresată:  Domnului PETRE DAEA, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale De către domnul senator:  Dorinel COSMA Circumscripția electorală: Nr. 7, Botoșani Data: 17.11.2022 Obiectul întrebării: Reiterearea întrebării parlamentare nr. 1559/a din  14.9.2022  privind situația reală a sistemului de irigații din județul Botoșani Stimate domnule Domnule Ministru, Având […]
Adresată: Domnului Barna TÁNCZOS, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor De către:  Senator Andrei HANGAN Circumscripţia electorală: nr. 9 Brăila Grupul parlamentar: AUR Şedința Senatului din data de: 16.11.2022 Obiectul întrebării: Intensificarea furturilor de lemne Stimate domnule Ministru, În pragul sezonului rece și cu apariția scumpirilor care, […]
Adresată: Domnului Nicu MARCU, Președinte Autoritatea de Supraveghere Financiară De către: Domnul Senator Sorin Cristian MATEESCU Circumscripţia electorală nr.14 Constanța Grupul  Parlamentar  AUR – Senat şi prezentată în şedinţa Plenului din 23.11.2022       Obiectul întrebării: amendarea diferitelor companii de asigurări Domnule Președinte , în ultima perioadă […]