Adresată: Domnului Florin Vasile CÎȚU, prim-ministru interimar al României
De către: Senator Claudiu-Richard TÂRZIU, președinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni
Circumscripția electorală: nr. 42 București
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Data: 03/11/2021
Obiectul întrebării: Motivele neadoptării între 2016 și 2020 a unei Hotărâri de Guvern pentru aprobarea normelor metodologice de desfășurare a acțiunilor privind lanțul scurt de aprovizionare, prevăzută de Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.
Stimate domnule prim-ministru,
La 12 iulie 2016, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 150 pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.
Legea nr. 321/2009 a fost completată, între altele, cu articole noi despre obligațiile speciale ale comercianților. Aceste articole sunt menite să susțină producătorii români și să le ofere consumatorilor din România informații exacte privind originea produselor alimentare. Adoptarea acestor completări a fost salutată de reprezentanții sectorului de producție agroalimentară din România, precum și de cea mai mare parte a societății românești.
Articolele introduse în 2016 se refereau la: definiția noțiunii de „produs românesc”; obligația comerciantului de a acorda spații distincte de expunere și vânzare a produselor românești; indicarea pe etichetele pentru carnea comercializată în România a mențiunilor despre țara de origine a animalului, precum și despre țările în care acesta a fost născut, crescut, sacrificat și tranșat; obligația comerciantului de a afișa vizibil sintagma „carne românească” în cazul cărnii care îndeplinește condițiile regulamentare europene; obligația comercianților persoane juridice autorizate să desfășoare activități de comercializare pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe (cu excepția celor exotice), miere de albine, produse lactate și de panificație de a achiziționa aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă la raft provenite din lanțul alimentar scurt, conform legislației; aprobarea prin hotărâre a Guvernului a metodologiei de desfășurare a acțiunilor privind lanțul scurt de aprovizionare; emiterea de către ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a unui ordin privind produsele din afara lanțului scurt de aprovizionare; obligația comerciantului persoană juridică autorizată care desfășoară activități de comercializare pentru produsele alimentare de a organiza evenimente de promovare și vânzare a produselor alimentare românești, cu respectarea legislației sanitar-veterinare.
Un lanț alimentar scurt, conform Politicii Agricole Comune a UE, este definit ca fiind un „lanț alimentar ce implică un număr limitat de agenți economici, ce și-au luat angajamentul față de cooperarea, dezvoltarea economică locală și relațiile geografice și sociale strânse dintre producători, procesatori și consumatori”. Legea nr. 321/2019 a integrat în 2016, așa cum am arătat mai sus, noțiunea de „lanț alimentar scurt”.
La 12 decembrie 2016, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a lansat în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea normelor metodologice de desfășurare a acțiunilor privind lanțul scurt de aprovizionare, în cadrul acestei dezbateri publice primindu-se mai multe propuneri, sugestii și opinii din partea celor interesați.
La 27 martie 2020, Legea nr. 321/2009 a fost iarăși modificată prin Legea nr. 28/2020, majoritatea prevederilor introduse în 2016 fiind abrogate sau înlocuite cu prevederi noi. Astfel, noțiunea de „lanț alimentar scurt”, așa cum este definită aceasta de Politica Agricolă Comună a UE[1], a fost eliminată din legea română. De asemenea, a fost eliminată obligativitatea comercianților de a indica pe etichete țara de origine a produselor alimentare comercializate, precum și a locului/țării de proveniență a produselor primare a alimentelor comercializate, aspecte asupra cărora Uniunea Europeană nu a formulat niciodată niciun fel de obiecții, dimpotrivă existând Regulamente UE prin care se instituie asemenea obligații atât pentru producători, importatori și exportatori, cât și pentru comercianți. Guvernul României a emis un punct de vedere nefavorabil operării în 2020 a modificărilor și completărilor la Legea nr. 321/2009.
Constatăm cu regret că prevederile cu care a fost completată Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare în 2016 au rămas literă moartă și nu au fost aplicate de către comercianții vizați din cauza faptului că, între 2016 și 2020, Guvernul României nu s-a achitat de obligația sa legală de a aproba printr-o Hotărâre normele metodologice de desfășurare a acțiunilor privind lanțul scurt de aprovizionare.
De asemenea, constatăm că anul acesta, ca și în anii precedenți, un număr foarte mare de producători agricoli din România au suportat prejudicii importante, fiind nevoiți să-și distrugă întreaga producție sau mare parte din ea pe motivul obiectiv al imposibilității desfacerii acesteia.
Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog respectuos să ne comunicați punctual:
- Care sunt motivele pentru care, între anii 2016 și 2020, nu a fost adoptată Hotărârea de Guvern pentru aprobarea normelor metodologice de desfășurare a acțiunilor privind lanțul scurt de aprovizionare, așa cum prevedea Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare;
- Dacă a fost sau nu emis, între anii 2016 și 2020, un Ordin al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, așa cum prevedea expres Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. În cazul în care un asemenea ordin a fost emis, vă rugăm să ne puneți la dispoziție o copie a respectivului ordin de ministru.
[1] Comisia Europeană (2015), Glosar Politica Agricolă Comună, Bruxelles, disponibil la: http://ec.europa.eu/agriculture/glossary/index_en.htm
Comments are closed