Claudiu-Richard Târziu – Întrebare parlamentară – Dinamica unităților de cult românești externe și a personalului clerical și neclerical român peste htare

Adresată: Domnului Ciprian Vasile OLINICI, Secretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Culte

De către: Senator Claudiu TÂRZIU, președinte al Comisiei pentru  românii de pretutindeni

Circumscripția electorală: nr. 42 București

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 01/11/2023

Obiectul întrebării: Dinamica unităților de cult românești externe și a personalului clerical și neclerical român de peste hotare.

Stimate domnule Secretar de stat,

Potrivit articolului 29 din Constituția României, cultele religioase sunt autonome față de stat și se bucură de sprijinul acestuia. Statul român sprijină cultele recunoscute, la cererea acestora, pentru salarizarea personalului clerical și neclerical din țară și de peste hotare.

La scara Uniunii Europene, România are, din păcate, cea mai mare rată a expatrierii cetățenilor săi. De asemenea, rata expatrierii românilor este una dintre cele mai mari în lume pe timp de pace. Acest fapt determină o dinamică ascendentă a diasporei române. În mod evident, numărul unităților de cult românești și numărul clericilor români din diaspora este în creștere.

În afara diasporei, există alte două categorii de români transfrontalieri: a) românii din teritoriile care au făcut cândva parte din România: Basarabia (Republica Moldova de azi), Bugeac (partea basarabeană a euroregiunii româno-moldo-ucrainene Dunărea de Jos) și Cer­năuți (în Ucraina de azi) și b) românii care nu au făcut niciodată parte din statul român: cei din Transcarpația (Nordul Maramureșului istoric), Transnistria (interfluviul Nistru-Bug), cei de pe Valea Timocului (în Serbia și Bulgaria), cei din Banatul sârbesc și aromânii răspândiți în Balcani. Și în comunitățile istorice românești numărul unităților de cult și cel al clericilor aflați în subordonarea Bisericii Ortodoxe Române sau a altor culte recunoscute din România este în creștere.

În contextul evoluțiilor din Ucraina, această dinamică s-ar putea accelera și mai mult. De asemenea, observăm în ultimul an o creștere semnificativă a numărului de comunități locale și de clerici care au aderat la Mitropolia Basarabiei din Republica Moldova, consolidând poziția Bisericii Ortodoxe Române în interfluviul Nistru-Prut.

Potrivit informațiilor disponibile pe pagina oficială de internet a Patriarhiei Române, în anul 2018, Biserica Ortodoxă Română avea peste hotare un număr de 1303 parohii și filii, grupate în 14 eparhii externe, care, la rândul lor, erau asociate în 4 mitropolii externe. Aceste unități de cult au fost deservite în anul 2018 de un număr de 1098 de clerici.

Pentru comparație, vom arăta că la finalul anului 2022, Patriarhia Română a anunțat că numărul parohiilor și filiilor de peste hotare, care țineau de Biserica Ortodoxă Română, era de 1483, acestora adăugându-li-se un număr de 71 de așezăminte monahale românești, toate cele 1554 de unități de cult externe fiind deservite de un număr de 1379 de clerici români.

Având în vedere aceste aspecte, vă rugăm respectuos să ne comunicați punctual:

1. Care a fost, defalcat pe anii perioadei 2010-2023 și pe fiecare stat de reședință, statistica unităților de cult românești care țin de Biserica Ortodoxă Română, respectiv de alte culte religioase recunoscute prin lege.

• Care a fost, defalcat pe anii perioadei 2010-2023, pe fiecare cult religios recunoscut și pe fiecare stat de reședință, statistica posturilor clericale și, respectiv, neclericale române de peste hotare.

• Care a fost, defalcat pe anii perioadei 2010-2023, dinamica fondurilor bugetare alocate Bisericii Ortodoxe Române, respectiv altor culte religioase recunoscute prin lege, pentru salarizarea personalului clerical și neclerical român de peste hotare.

         Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.