Claudiu-Richard Târziu – Întrebare parlamentară – Dinamica unităților de cult românești externe și a personalului clerical și neclerical român peste htare

Adresată: Domnului Ciprian Vasile OLINICI, Secretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Culte

De către: Senator Claudiu TÂRZIU, președinte al Comisiei pentru  românii de pretutindeni

Circumscripția electorală: nr. 42 București

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 01/11/2023

Obiectul întrebării: Dinamica unităților de cult românești externe și a personalului clerical și neclerical român de peste hotare.

Stimate domnule Secretar de stat,

Potrivit articolului 29 din Constituția României, cultele religioase sunt autonome față de stat și se bucură de sprijinul acestuia. Statul român sprijină cultele recunoscute, la cererea acestora, pentru salarizarea personalului clerical și neclerical din țară și de peste hotare.

La scara Uniunii Europene, România are, din păcate, cea mai mare rată a expatrierii cetățenilor săi. De asemenea, rata expatrierii românilor este una dintre cele mai mari în lume pe timp de pace. Acest fapt determină o dinamică ascendentă a diasporei române. În mod evident, numărul unităților de cult românești și numărul clericilor români din diaspora este în creștere.

În afara diasporei, există alte două categorii de români transfrontalieri: a) românii din teritoriile care au făcut cândva parte din România: Basarabia (Republica Moldova de azi), Bugeac (partea basarabeană a euroregiunii româno-moldo-ucrainene Dunărea de Jos) și Cer­năuți (în Ucraina de azi) și b) românii care nu au făcut niciodată parte din statul român: cei din Transcarpația (Nordul Maramureșului istoric), Transnistria (interfluviul Nistru-Bug), cei de pe Valea Timocului (în Serbia și Bulgaria), cei din Banatul sârbesc și aromânii răspândiți în Balcani. Și în comunitățile istorice românești numărul unităților de cult și cel al clericilor aflați în subordonarea Bisericii Ortodoxe Române sau a altor culte recunoscute din România este în creștere.

În contextul evoluțiilor din Ucraina, această dinamică s-ar putea accelera și mai mult. De asemenea, observăm în ultimul an o creștere semnificativă a numărului de comunități locale și de clerici care au aderat la Mitropolia Basarabiei din Republica Moldova, consolidând poziția Bisericii Ortodoxe Române în interfluviul Nistru-Prut.

Potrivit informațiilor disponibile pe pagina oficială de internet a Patriarhiei Române, în anul 2018, Biserica Ortodoxă Română avea peste hotare un număr de 1303 parohii și filii, grupate în 14 eparhii externe, care, la rândul lor, erau asociate în 4 mitropolii externe. Aceste unități de cult au fost deservite în anul 2018 de un număr de 1098 de clerici.

Pentru comparație, vom arăta că la finalul anului 2022, Patriarhia Română a anunțat că numărul parohiilor și filiilor de peste hotare, care țineau de Biserica Ortodoxă Română, era de 1483, acestora adăugându-li-se un număr de 71 de așezăminte monahale românești, toate cele 1554 de unități de cult externe fiind deservite de un număr de 1379 de clerici români.

Având în vedere aceste aspecte, vă rugăm respectuos să ne comunicați punctual:

  1. Care a fost, defalcat pe anii perioadei 2010-2023 și pe fiecare stat de reședință, statistica unităților de cult românești care țin de Biserica Ortodoxă Română, respectiv de alte culte religioase recunoscute prin lege.
  • Care a fost, defalcat pe anii perioadei 2010-2023, pe fiecare cult religios recunoscut și pe fiecare stat de reședință, statistica posturilor clericale și, respectiv, neclericale române de peste hotare.
  • Care a fost, defalcat pe anii perioadei 2010-2023, dinamica fondurilor bugetare alocate Bisericii Ortodoxe Române, respectiv altor culte religioase recunoscute prin lege, pentru salarizarea personalului clerical și neclerical român de peste hotare.

         Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Nu trădăm încrederea pe care ne-au acordat-o românii la alegerile europarlamentare! Astăzi, europarlamentarii AUR au votat împotriva realegerii Robertei Metsola în funcția de președinte al Parlamentului European! Nu putem să fim de acord cu politica dusă de doamna Metsola în ultimii ani, o politică ce a […]
Sute de români stabiliți în Spania s-au întâlnit luni, 15 iulie, cu președintele AUR, George Simion. Cu acest prilej, aceștia au semnat și contractele de înscriere în Planul SIMION, program ce are ca obiectiv înlesnirea întoarcerii acasă a românilor din diaspora. „Avem o țară atât de […]
„Guvernarea PSD-PNL a înregistrat o nouă „performanță” în materie economică. Datoria guvernamentală a urcat, în aprilie 2024, până la 852,816 miliarde lei. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 52,1%. La această valoare a datoriei, conform legii, guvernul este obligat să ia măsuri urgente! […]
Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al Alianței pentru Unirea Românilor și liderul europarlamentarilor AUR, reacționează la afirmațiile făcute de ministrul energiei, Sebastian Burduja, care a declarat că vizează implementarea unui sistem de contorizare inteligent, care să-i taxeze mai mult pe cetățenii care folosesc energie […]
Pentru a-şi asigura poziția în fruntea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen promite imposibilul: mai mult Green Deal pentru a obține voturi în Parlament şi mai puțin Green Deal pentru industrie şi noi toți, arată europarlamentarul AUR, Adrian Axinia. Acesta a subliniat că, în această săptămână, […]
Într-o Românie care târăște mii de tineri prin tribunale pentru consum de stupefiante, autoritățile au considerat că un cetățean american care avea asupra sa 18 grame de droguri și care face apologia consumului pe o scenă, în fața unui public larg, nu merită să fie nici […]