Claudiu-Richard Târziu, declarație politică despre comemorarea Războiului de pe Nistru din 1992

Extras din stenograma ședinței Senatului din 3 martie 2021.

Stimați colegi,

Ieri, 2 martie, s-au împlinit 29 de ani de la izbucnirea războiului pentru apărarea patriei de pe Nistru. În noaptea de 1 spre 2 martie 1992, Armata a XIV-a rusă și trupele regimului-marionetă de la Tiraspol au declanșat ostilitățile militare, atacând Republica Moldova în chiar ziua în care fusese admisă în Organizația Națiunilor Unite. Aceasta a fost replica Moscovei la recunoașterea intemațională a celui de-al doilea stat românesc având limba română ca limbă oficială, tricolorul ca drapel de stat și imnul de stat „Deșteaptă-te, române!”. Bucureștiul a fost de la bun început alături de Chișinău, acordându-i, la cerere, tot ajutorul necesar pentru a putea face față agresiunii militare ruse.

Războiul a durat peste patru luni. Ostașii, polițiștii și voluntarii români din Basarabia au luptat sub tricolor pe platourile de la Tighina, Varnița, Coșnița, Corjova, Roghi și Cocieri. Un număr de 286 de luptători au căzut eroic pentru apărarea patriei. Alți 284 de luptători au rămas schilodiți pe viață. România, recunoscătoare, aduce un pios omagiu eroilor români căzuți în 1992 în războiul pentru apărarea patriei pe Nistru. Vom pleda pentru echivalarea în drepturi a veteranilor războiului de pe Nistru cu veteranii Armatei Române.

Vă propun să ținem un moment de reculegere în memoria acestor eroi căzuți în războiul din 1992.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulțumesc.

Așa cum se cunoaște, la 21 iulie 1992, Chișinăul a semnat cu agresorul rus, la Kremlin, un armistițiu. Dincolo de linia frontului, în regiunea transnistreană, au rămas peste 200 000 de etnici români, până astăzi ostatici ai trupelor ruse de ocupație și ai serviciilor secrete ale Moscovei.

Negocierile privind soluționarea conflictului româno-rus din regiunea transnistreană s-au desfășurat inițial în formatul „4” — Rusia și Republica Moldova ca părți beligerante și România și Ucraina ca state vecine. În 1993, urmare a cererii Moscovei și a acordului fostului președinte de la Chișinău, Mircea Snegur, România a fost exclusă din formatul de negocieri. După 1994, negocierile au avut loc în format de „5” — Rusia, regimul marionetă din regiunea transnistreană, Ucraina, OSCE, Republica Moldova, pentru ca în 2008 formatul să devină de „5+2” prin alăturarea Statelor Unite ale Americii și a Uniunii Europene ca observatori. România este parte direct interesată în soluționarea pașnică și echitabilă a conflictului din regiunea transnistreană și trebuie să revină în formatul de negocieri.

Este de notorietate că Federația Rusă, ca stat ocupant, a fost condamnată la CEDO în mai multe cazuri, dintre care cele mai cunoscute sunt cazurile deținuților politici de la Tiraspol și cazul școlilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană. Teritoriile aflate sub ocupație rusă sunt o zonă a fărădelegii, care amenință pacea și stabilitatea regională.

Alianța pentru Unirea Românilor consideră că România trebuie să fie în continuare solidară cu autoritățile de la Chișinău în demersul legitim privind retragerea completă și ordonată a trupelor și serviciilor ruse de ocupație. Ce se întâmplă dincolo de Nistru și dincolo de Prut ține direct de siguranța României, a Uniunii Europene și a NATO.

Vă mulțumesc.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Deputatul AUR, Dan Tanasă, a criticat declarațiile pe care președintele UDMR, Kelemen Hunor, le-a făcut în Statele Unite ale Americii, subliniind că, în vreme ce românii celebrau Ziua Națională, liderul UDMR arunca din nou cu venin și noroi în statul român. „Zilele trecute, în timp ce […]
Președintele AUR, George Simion, a atras atenția că actualul Guvern PSD – PNL nu reușește să aibă grijă de copiii României. Acesta a precizat că Programul „Cornul și Laptele” nu funcționează în mare majoritate din județele țării din cauză că nu sunt bani. De asemenea, pentru […]
Președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, senatorul Claudiu Târziu, a anunțat în cadrul unei conferințe de presă că în această săptămână, la Senat, au fost respinse de către PSD-PNL-UDMR, împreună cu USR, două proiecte de legi extrem de importante pentru români. „Am avut 2 proiecte […]
Președintele AUR, George Simion, a anunțat în cadrul unei conferințe de presă că AUR va solicita extinderea cercetării penale pentru achizițiile din timpul pandemiei și la Raed Arafat și la Adrian Streinu Cercel, cel care, în timpul unei emisiuni televizate, s-a denunțat cu privire la sponsorizările […]
Mă prevalez de această oportunitate pentru a trage un semnal de alarmă în privința restricțiilor traficului autovehiculelor de mare tonaj (TIR), deoarece acestea nu exista sau  sunt nu respectate și încălcate tot mai des. Țara noastră înregistrează, din nou un record negativ. Accidentele rutiere înregistrate în […]
ROMÂNIA, ȚARA ASISTAȚILOR SOCIAL Țara noastră ocupă locul al doilea în Europa la numărul de persoane inactive în câmpul muncii. Dintre acestea, aproape un milion și jumătate ar putea să-și găsească de muncă, dar, pur și simplu, nu vor! Ori, după cum spun unii sociologi, ar […]