Claudiu-Richard Târziu, declarație politică despre comemorarea Războiului de pe Nistru din 1992

Extras din stenograma ședinței Senatului din 3 martie 2021.

Stimați colegi,

Ieri, 2 martie, s-au împlinit 29 de ani de la izbucnirea războiului pentru apărarea patriei de pe Nistru. În noaptea de 1 spre 2 martie 1992, Armata a XIV-a rusă și trupele regimului-marionetă de la Tiraspol au declanșat ostilitățile militare, atacând Republica Moldova în chiar ziua în care fusese admisă în Organizația Națiunilor Unite. Aceasta a fost replica Moscovei la recunoașterea intemațională a celui de-al doilea stat românesc având limba română ca limbă oficială, tricolorul ca drapel de stat și imnul de stat „Deșteaptă-te, române!”. Bucureștiul a fost de la bun început alături de Chișinău, acordându-i, la cerere, tot ajutorul necesar pentru a putea face față agresiunii militare ruse.

Războiul a durat peste patru luni. Ostașii, polițiștii și voluntarii români din Basarabia au luptat sub tricolor pe platourile de la Tighina, Varnița, Coșnița, Corjova, Roghi și Cocieri. Un număr de 286 de luptători au căzut eroic pentru apărarea patriei. Alți 284 de luptători au rămas schilodiți pe viață. România, recunoscătoare, aduce un pios omagiu eroilor români căzuți în 1992 în războiul pentru apărarea patriei pe Nistru. Vom pleda pentru echivalarea în drepturi a veteranilor războiului de pe Nistru cu veteranii Armatei Române.

Vă propun să ținem un moment de reculegere în memoria acestor eroi căzuți în războiul din 1992.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulțumesc.

Așa cum se cunoaște, la 21 iulie 1992, Chișinăul a semnat cu agresorul rus, la Kremlin, un armistițiu. Dincolo de linia frontului, în regiunea transnistreană, au rămas peste 200 000 de etnici români, până astăzi ostatici ai trupelor ruse de ocupație și ai serviciilor secrete ale Moscovei.

Negocierile privind soluționarea conflictului româno-rus din regiunea transnistreană s-au desfășurat inițial în formatul „4” — Rusia și Republica Moldova ca părți beligerante și România și Ucraina ca state vecine. În 1993, urmare a cererii Moscovei și a acordului fostului președinte de la Chișinău, Mircea Snegur, România a fost exclusă din formatul de negocieri. După 1994, negocierile au avut loc în format de „5” — Rusia, regimul marionetă din regiunea transnistreană, Ucraina, OSCE, Republica Moldova, pentru ca în 2008 formatul să devină de „5+2” prin alăturarea Statelor Unite ale Americii și a Uniunii Europene ca observatori. România este parte direct interesată în soluționarea pașnică și echitabilă a conflictului din regiunea transnistreană și trebuie să revină în formatul de negocieri.

Este de notorietate că Federația Rusă, ca stat ocupant, a fost condamnată la CEDO în mai multe cazuri, dintre care cele mai cunoscute sunt cazurile deținuților politici de la Tiraspol și cazul școlilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană. Teritoriile aflate sub ocupație rusă sunt o zonă a fărădelegii, care amenință pacea și stabilitatea regională.

Alianța pentru Unirea Românilor consideră că România trebuie să fie în continuare solidară cu autoritățile de la Chișinău în demersul legitim privind retragerea completă și ordonată a trupelor și serviciilor ruse de ocupație. Ce se întâmplă dincolo de Nistru și dincolo de Prut ține direct de siguranța României, a Uniunii Europene și a NATO.

Vă mulțumesc.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Senatorul Claudiu Târziu, președintele Consiliului Naţional de Conducere al Alianței pentru Unirea Românilor, anunță Conferința “Make Europe Great Again” din acest weekend de la Palatul Parlamentului ca fiind cel mai mare si mai important eveniment al mișcării conservatoare organizat până acum în România.   “Institutul Conservator […]
Mihai Enache AUR Primăria capitalei provocare
Mihai Enache, candidatul AUR la Primăria Capitalei, a vorbit, în cadrul unei conferințe de presă, despre noii candidați ai Coaliției PSD-PNL pentru postul de primar al Bucureștiului. Acesta a subliniat că acum, în loc de un candidat pierzător Coaliția are doi candidați pierzători și a detaliat: […]
Claudiu Târziu președintele CNC al AUR
Senatorul Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al Alianței pentru Unirea Românilor, a vorbit, în cadrul conferinței de presă a AUR de marți, 23 aprilie, despre evenimentul M.E.G.A., cel mai mare eveniment conservator desfășurat vreodată pe pământ românesc. ”Partidul AUR prin Institutul pentru Studii Politice […]
Deputatul AUR Adrian Axinia atrage atenția că România s-ar putea confrunta în acest an cu o situație economică fără precedent, din cauza măsurilor luate de ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. „Este o nebunie ce vedem în momentul de față. Practic, cu banii împrumutați, Guvernul încearcă să creeze […]
Adresată: Domnului Mircea FECHET, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor De către:  Senator Andrei HANGAN Circumscripţia electorală: nr. 9 Brăila Grupul parlamentar: AUR Şedința Senatului din data de: 23.04.2024 Obiectul întrebării: Provocările în aplicarea Planului Național pentru stoparea traficului de deșeuri din lipsa de personal Stimate domnule […]
Adresată: Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală Nicoleta-Mioara Cîrciumaru De către: Senator Andrei BUSUIOC  Circumscripția electorală: nr. 39, Vaslui Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor Data: 23/04/2024 Obiectul întrebării: Sancțiunile privind nerespectarea obligațiilor de declarare în cadrul sistemului RO e-Transport Stimată Doamnă Preşedinte, […]