Claudiu-Richard Târziu, declarație politică despre comemorarea Războiului de pe Nistru din 1992

Extras din stenograma ședinței Senatului din 3 martie 2021.

Stimați colegi,

Ieri, 2 martie, s-au împlinit 29 de ani de la izbucnirea războiului pentru apărarea patriei de pe Nistru. În noaptea de 1 spre 2 martie 1992, Armata a XIV-a rusă și trupele regimului-marionetă de la Tiraspol au declanșat ostilitățile militare, atacând Republica Moldova în chiar ziua în care fusese admisă în Organizația Națiunilor Unite. Aceasta a fost replica Moscovei la recunoașterea intemațională a celui de-al doilea stat românesc având limba română ca limbă oficială, tricolorul ca drapel de stat și imnul de stat „Deșteaptă-te, române!”. Bucureștiul a fost de la bun început alături de Chișinău, acordându-i, la cerere, tot ajutorul necesar pentru a putea face față agresiunii militare ruse.

Războiul a durat peste patru luni. Ostașii, polițiștii și voluntarii români din Basarabia au luptat sub tricolor pe platourile de la Tighina, Varnița, Coșnița, Corjova, Roghi și Cocieri. Un număr de 286 de luptători au căzut eroic pentru apărarea patriei. Alți 284 de luptători au rămas schilodiți pe viață. România, recunoscătoare, aduce un pios omagiu eroilor români căzuți în 1992 în războiul pentru apărarea patriei pe Nistru. Vom pleda pentru echivalarea în drepturi a veteranilor războiului de pe Nistru cu veteranii Armatei Române.

Vă propun să ținem un moment de reculegere în memoria acestor eroi căzuți în războiul din 1992.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulțumesc.

Așa cum se cunoaște, la 21 iulie 1992, Chișinăul a semnat cu agresorul rus, la Kremlin, un armistițiu. Dincolo de linia frontului, în regiunea transnistreană, au rămas peste 200 000 de etnici români, până astăzi ostatici ai trupelor ruse de ocupație și ai serviciilor secrete ale Moscovei.

Negocierile privind soluționarea conflictului româno-rus din regiunea transnistreană s-au desfășurat inițial în formatul „4” — Rusia și Republica Moldova ca părți beligerante și România și Ucraina ca state vecine. În 1993, urmare a cererii Moscovei și a acordului fostului președinte de la Chișinău, Mircea Snegur, România a fost exclusă din formatul de negocieri. După 1994, negocierile au avut loc în format de „5” — Rusia, regimul marionetă din regiunea transnistreană, Ucraina, OSCE, Republica Moldova, pentru ca în 2008 formatul să devină de „5+2” prin alăturarea Statelor Unite ale Americii și a Uniunii Europene ca observatori. România este parte direct interesată în soluționarea pașnică și echitabilă a conflictului din regiunea transnistreană și trebuie să revină în formatul de negocieri.

Este de notorietate că Federația Rusă, ca stat ocupant, a fost condamnată la CEDO în mai multe cazuri, dintre care cele mai cunoscute sunt cazurile deținuților politici de la Tiraspol și cazul școlilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană. Teritoriile aflate sub ocupație rusă sunt o zonă a fărădelegii, care amenință pacea și stabilitatea regională.

Alianța pentru Unirea Românilor consideră că România trebuie să fie în continuare solidară cu autoritățile de la Chișinău în demersul legitim privind retragerea completă și ordonată a trupelor și serviciilor ruse de ocupație. Ce se întâmplă dincolo de Nistru și dincolo de Prut ține direct de siguranța României, a Uniunii Europene și a NATO.

Vă mulțumesc.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

becuri
A doua zi după învestirea Guvernului Ciucă, cel mai mare furnizor de energie electrică pentru clienții casnici din România, ELECTRICA S.A., a anunțat creșterea substanțială, de la 1 ianuarie 2022, a prețurilor de distribuție. Acestea urmează a fi majorate cu până la 84%. La fel au […]
Președintele Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi invită românii la “Marșul Unirii” de la Alba-Iulia pe 1 decembrie. “Alba Iulia, capitala Unirii tuturor românilor va găzdui și în acest an serbările la 103 ani de la Marea Unire de la 1918. Ca în […]
Reprezentanţii Bucovinei au declarat unirea cu România la 28 noiembrie 1918 în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuţi. Iar acest episod istoric fericit se datorează în principal boierului Iancu Flondor, jurnalistului Valeriu Branişte, profesorului Sextil Puşcaru, medicului Isidor Bodea sau ofiţerului Ilie Lazăr. Iancu Flondor, […]
Către: Domnul Adrian Câciu, Ministrul Finanțelor De la: Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripţia electorală nr.23 IALOMIŢA Obiectul întrebării:Clarificări privind situația economică a României                                       Stimate Doamnule Ministru, Având în vedere că noul Guvern al României a fost investit pe clasica procedură de repede-înainte, cu dezbateri minime […]
Ca şi în anii precedenţi, ziua internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor de anul acesta lansează 16 zile de activism care se vor încheia pe 10 decembrie 2021 – ziua care comemorează Ziua Internaţională a Drepturilor Omului. De la izbucnirea infecţiei cu coronavirus COVID-19, numărul cazurilor […]
Către: Prim-ministrul Guvernului României,   Domnul Florin Vasile CÎȚU De la:  Gl.mr. prof.univ.dr. Nicolae N. ROMAN             Deputat AUR, circumscripția electorală nr.10 Buzău Obiectul întrebării:  Posibilitatea fabricării de medicamente antivirale   Domnule prim-ministru,           Există informații că fabrica de medicamente “Terapia” din Cluj-Napoca poate începe […]