Adresată de către senator: Claudiu-Richard Târziu
Circumscripția electorală: nr. 42 – București
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Ședința Senatului din data de: 10.11.2021
Menținerea sau retragerea Republicii Moldova din CSI constituie un test de europenitate pentru autoritățile de la Chișinău
Doamnelor și domnilor senatori,
Republica Moldova este singurul stat cu care România dezvoltă relații speciale și privilegiate. Ea este, cu excepția României, singurul stat din lume în care există o majoritate robustă românească, de peste 82%. Geopolitic vorbind, Republica Moldova nu este doar al doilea stat românesc, ci, în calitate de membru CSI, constituie în sine o chestiune de securitate la frontiera UE și NATO așternută pe Prut.
Cu toții urmărim evoluțiile politice, sociale, culturale și economice de dincolo de Prut. Observăm că Federația Rusă, care ocupă militar 11% din teritoriul național al Republicii Moldova, a recurs din nou la șantaj și a folosit arma energetică împotriva Chișinăului, propunându-le românilor de la est de Prut cel mai mare preț din Europa la gazele naturale. Arma energetică a fost utilizată acum după ce, în anii anteriori, Moscova a impus embargouri pe piața rusă pentru mărfurile din Basarabia.
Oricine poate constata că Republica Moldova nu este un stat cu adevărat independent. Ea a fost și rămâne în sfera de control al Moscovei. Pentru a înțelege această realitate, voi afirma doar că această structură denumită Comunitatea Statelor Independente (CSI) funcționează asemenea unei Societăți pe Acțiuni în care Moscova deține pachetul de control. Astfel, vă rog să rețineți că, în ceea ce privește votul la nivelul cel mai înalt al CSI, Rusia deține de una singură 51% din voturi. Aceasta – în timp ce toate celelalte 8 state membre dețin la un loc 49% din voturi, dintre care 3% revin Republicii Moldova. Observatorii politici au numit acest mecanism, cu o bună doză de ironie, consens a la russe.
Țin să amintesc că CSI a fost creată la 8 decembrie 1991 de către Rusia și alte două state slave auxiliare – Ucraina și Bielorusia. Ulterior, la 21 decembrie 1991, alte 8 state neslave au aderat la această organizație controlată de Moscova. Chișinăul, reprezentat de Mircea Snegur, a semnat o Declarație privind principiile CSI, pe care parlamentul Republicii Moldova a ratificat-o abia în iunie 1994, împreună cu Statutul acestei organizații. Parlamentul de la Chișinău formulase o rezervă în ceea ce privește participarea la CSI, indicând angajarea statului doar la dimensiunea economică, nu și la cea militară și de securitate colectivă.
Trei din cele 11 state membre al CSI au părăsit deja această structură. Primul stat desprins de pe orbita Moscovei a fost Turkmenistanul, în anul 2005.
A urmat ieșirea oficială a Georgiei, în anul 2009, ca reacție firească la agresiunea militară din 2008, când Rusia a ocupat regiunile nordice Abhazia și Oseția de Sud.
Ucraina, unul dintre cele trei state slave cofondatoare ale CSI, a încheiat procedurile de ieșire de pe orbita Moscovei în anul 2019, după ce Federația Rusă anexase peninsula Crimeea și preluase controlul efectiv asupra regiunilor ucrainene Donețk și Lugansk. Astfel, Republica Moldova este deja al treilea an izolată geografic de restul statelor CSI.
Astăzi, una dintre principalele așteptări ale cetățenilor de peste Prut ține de necesitatea reală de ieșire din zona de influență și control al Moscovei, implicit de ieșire din CSI.
Ca urmaș al unor români basarabeni din ținutul Sorocii, aș dori să exprim convingerea că a sosit momentul ca Republica Moldova să declanșeze oficial procedurile de retragere din CSI. Mai mult chiar. În virtutea relației sale speciale și privilegiate dintre cele două capitale românești, Bucureștiul are obligația să încurajeze Chișinăul ca acesta să urmeze exemplul Ucrainei, Georgiei și Turkmenistanului.
Dubla-asociere concomitentă a Republicii Moldova la CSI și la Uniunea Europeană dăunează intereselor legitime ale locuitorilor din spațiul românesc de la răsărit de Prut și nu poate continua la nesfârșit.
Nu există nicio rațiune logică sau practică pentru rămânerea Republicii Moldova în siajul Moscovei.
Îmi exprim astfel convingerea că Bucureștiul, în special Ministerul Afacerilor Externe, va încuraja Chișinăul să-și reconsidere poziția privind participarea la CSI. Menținerea sau retragerea Republicii Moldova din CSI constituie un adevărat test de europenitate pentru autoritățile de la Chișinău.
Fac un apel direct către președintele Maia Sandu, către prim-ministrul Natalia Gavrilița, către președintele Parlamentului local Igor Grosu și către ministrul de externe Nicolae Popescu, pentru a iniția procedurile de scoatere a spațiului românesc de răsărit din siajul Moscovei, astfel încât Republica Moldova să fie cu adevărat cât mai aproape de România și Uniunea Europeană.
Nu există răspunsuri