Adresată: Domnului Ionel CIUCĂ, prim-ministru al României
Domnului Bogdan Lucian AURESCU, ministru al Afacerilor Externe
De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, ales în circumscripția nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării
Data: 28/01/2022
Obiectul întrebării: Aducerea chestiunii deblocării donațiilor de carte românească pentru bibliotecile publice și școlare din Basarabia pe agenda ședinței comune a Guvernelor României și Republicii Moldova din 12 februarie 2022.
Stimate domnule prim-ministru,
Stimate domnule ministru,
La 12 februarie 2022 urmează să aibă loc la Chișinău ședința comună a Guvernelor României și Republicii Moldova, eveniment care va fi urmărit îndeaproape de opinia publică națională de pe ambele maluri ale Prutului.
Este de așteptat ca la ședința comună a Guvernelor din 12 februarie 2022 să fie abordate probleme acumulate în timp care împiedică dezvoltarea și consolidarea spațiului cultural, lingvistic și spiritual comun.
Așa cum bine se cunoaște, un impediment serios în calea normalizării situației cultural-identitare din Republica Moldova îl constituie legislația neeuroconformă cu accente anti-românești dezvoltată în special în perioada guvernării Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) și a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM).
Astfel, Legea nr. 1491/2002 cu privire la ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova a fost modificată în perioada regimului Voronin prin introducerea unui articol nou, 22 prim (221) menit să descurajeze donațiile de carte din România către instituțiile de cultură din Republica Moldova, în special biblioteci publice, școlare, universitare sau unități de cult care utilizează cărți de cult elaborate și tipărite în România. Această modificare s-a produs în situația în care peste 60% din fondul de carte din bibliotecile publice din Republica Moldova reprezintă literatură cu alfabet rusesc, din perioada ocupației sovietice, inclusiv literatură cu caracter ideologic comunist sau moldovenist. Potrivit unor estimări neoficiale, deficitul de carte în limba română în bibliotecile publice și școlare din Republica Moldova se ridică la circa 17 milioane de exemplare. Sensul modificării legislative a constat în calificarea cărților în limba română tipărite în România, inclusiv cărțile de cult tipărite de Patriarhia Română și donate Mitropoliei Basarabiei, ca fiind ”obiecte cu semnificație etnică”. Din perspectiva legislației Republicii Moldova, cartea românească are ”semnificație etnică” românească și este susceptibilă de a fi subversivă pentru ”identitatea etnică moldovenească” diferită de cea română. Pe scurt, articolul 221 a fost introdus în Legea nr. 1491/2002 de către regimul Voronin ca barieră birocratică având scopul manifest de împiedicare a donațiilor de carte românească din România și de cenzurare la frontieră. Au existat mai multe cazuri în care camioane cu carte românească donată de către primăriile înfrățite și Consiliile județene din România către primăriile înfrățite și raioanele înfrățite din Republica Moldova au fost împiedicare să treacă frontiera de pe Prut, făcând cale întoarsă, întrucât nu dispuneau de avize ale Academiei de Științe a Moldovei sau ale Ministerului Culturii al Republicii Moldova necesare pentru ”obiectele cu semnificație etnică”.
În conformitate cu prevederile articolului 221 din Legea nr. 1491/2002, primăriile, bibliotecile publice, școlile, liceele, universitățile donatare, precum și Mitropolia Basarabiei și părțile ei componente, pentru a putea primi donații de carte din România (inclusiv de la autoritățile publice locale din comunele, orașele sau județele înfrățite) să urmeze proceduri îndelungate, cu obținerea de avize ale Ministerului Culturii/Academiei de Științe a Moldovei, precum și cu obținerea de Hotărâri ale Comisiei guvernamentale pentru ajutoare umanitare. Acestor reguli le sunt supuse inclusiv donațiile de carte făcute de Guvernul României, direct sau prin Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, cărțile donate fiind considerate a avea ”semnificație etnică” românească, susceptibile de subminarea ”identității etnice moldovenești” diferite de identitatea românească.
Departamentul Vamal al Republicii Moldova anunță pe pagina sa de internet: ”Potrivit aceleiași legi, pentru unele mărfuri, la introducerea în țară, sunt necesare avize/autorizații de la alte autorități care gestionează domeniul respectiv (de ex. produsele alimentare – Centrul Național de Sănătate Publică/Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor; literatura și obiectele cu semnificație culturală sau etnică – Ministerul Culturii/Academia de Științe a Moldovei; medicamente – Ministerul Sănătății; articole protetico-ortopedice – Ministerul Muncii și Protecției Sociale/Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie şi Reabilitare etc)”[1].
Ne-am fi așteptat ca subiecții înzestrați cu inițiativă legislativă (Președintele Sandu, Guvernul Gavrilița, Parlamentul în care există o majoritate declarat proeuropeană) să inițieze abrogarea articolului 221 din Legea nr. 1491/2002 cu privire la ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova, care filtrează şi descurajează donaţiile de carte românească către instituțiile de cult ale Mitropoliei Basarabiei (Patriarhia Română) sau către bibliotecile publice şi şcolare/universitare din Republica Moldova.
Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:
1. Dacă Guvernul României consideră necesar și oportun să aducă pe agenda ședinței comune a Guvernelor României și Republicii Moldova, care va avea loc la 12 februarie 2022 la Chișinău, chestiunea necesității abrogării articolului 221 din Legea nr. 1491/2002 cu privire la ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova și înlocuirii acestuia cu un nou articol prin care să se instituie libera introducere din România în Republica Modlova a donațiilor de carte în limba română destinate instituților publice (primării, grădinițe de copii, biblioteci publice, școlare, universitare etc.) sau cultele religioase din Republica Moldova.
Nu există răspunsuri