Boris Volosatîi – întrebare către Ministerul Culturii – Clasarea ca monumente de for public a Crucilor medievale nefunerare săpate în piatră din București și din alte localități ale României

Adresată:  Doamnei Raluca TURCAN, ministru al Culturii

De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării

Circumscripția: nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Data: 29/09/2023

Obiectul întrebării: Clasarea ca monumente de for public a Crucilor medievale nefunerare săpate în piatră din București și din alte localități ale României

Stimată doamnă ministru,

Administraţia Fondului Cultural Naţional a cofinanțat un proiect derulat de Muzeul Municipiului București, intitulat ”Mesaje săpate în piatră – digitalizarea crucilor de piatră din București” și care a urmărit valorificarea patrimoniului cultural material al Capitalei prin digitizarea și introducerea într-un website cu caracter de bază de date a tuturor crucilor din piatră care nu au caracter funerar.

Potrivit autorilor proiectului, ”Crucile din piatră ale Bucureștiului sunt pe cât de împrăștiate geografic, pe atât de necunoscute publicului. (…) Crucile sunt prin excelență elemente memoriale, iar cele amplasate în spațiul urban devin astfel locuri ale memoriei care „vorbesc” despre un eveniment istoric considerat important pentru a fi marcat. Existența ori originea crucilor din piatră nu este cunoscută nici măcar la nivelul comunităților în care se găsesc. Crucile identificate pe teritoriul Bucurestiului sunt, exceptând forma, foarte diferite unele de altele, atât din punct de vedere al ornamentației, cât și al mesajului. Varietatea largă de motivații care au dus la ridicarea crucilor din piatră le face cu atât mai interesante și prezintă interesul pentru a fi protejate. Această acțiune de identificare și protejare este absolut necesară având în vedere faptul că unele dintre acestea se află în locuri publice și este evidențiată neglijența și indiferența cu care sunt tratate. (…) Prin evidențierea acestor monumente cu dublu caracter: memorial și epigafic, bucureștenii află mai multe despre obiceiurile locuitorilor din urmă cu câteva veacuri. Din informațiile pe care aceste cruci le transmit aflăm cum luptau oamenii în trecut împotriva molimelor, împotriva cotropitorilor sau despre evenimentele sociale și ale urmărilor acestora. Crucile din piatră nu mai au astăzi aceeași însemnătate precum în trecut, iar inscripțiile în slavonă sau chirilică le fac de neînțeles. Astfel că proiectul, unic în peisajul bucureştean, își propune scoaterea acestor monumente din anonimat și eliminarea statutului de precaritate al acestora prin publicarea materialelor menite să le readucă la statutul de monumente de for public, prin geopoziționarea lor pe o hartă, prin crearea bazei de date disponibilă online, prin conferințe și ateliere, prin expoziție și catalog de expoziție. Impactul scontat al proiectului este crearea și implementarea unui model de bune practici la nivelul comunităților locale și naționale, facilitarea accesului publicului la patrimoniul cultural material. „Mesaje săpate în piatră – digitizarea crucilor din piatră din București” este, în același timp, un instrument de cercetare ușor accesibil tuturor cercetătorilor interesați de domeniile sculpturii în piatră, a monumentelor de for public, al epigrafiei și paleografiei, al istoriei, geografiei și antropologiei urbane”.

În mod evident, asemenea cruci săpate în piatră sunt amplasate și în alte localități ale țării.

Așa cum bine cunoașteți, în alte state membre ale Consiliului Europei, cum ar fi, bunăoară Republica Armenia, crucile medievale nefunerare săpate în piatră, numite hacikar (khatchkar în franceză și khachkar în engleză) și amplasate în spații publice, sunt clasate ca monumente de for public.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteţi:

Câte dintre crucile medievale nefunerare săpate în piatră, amplasate în spații publice din București și alte localități ale țării, au fost clasate până în prezent ca monumente de for public și beneficiază de protecția statului.

În eventualitatea unui răspuns negativ la punctul precedent, ce acțiuni și demersuri vor întreprinde și în ce orizont de timp Ministerul Culturii și Serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii (Direcţiile judeţene pentru cultură şi patrimoniul naţional, respectiv a municipiului Bucureşti) în vederea clasării acestor valori ale patrimoniului național drept monumente de for public.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Importanți lideri conservatori din Europa îl susțin pe liderul AUR, George Simion, în cursa pentru Cotroceni. Printre ei se află și Jaroslaw Kaczynski, președintele partidului „Lege și Justiție”, din Polonia, care a transmis, de altfel, un videoclip în care își arată aprecierea față de lupta pe […]
În vizita sa în Munchen cu ocazia Campionatului European de Fotbal, George Simion s-a întâlnit și cu românii stabiliți în Germania, cărora le-a mulțumit pentru susținere și le-a vorbit despre sistemul corupt care a acaparat țara. „Mulțumesc că ne-ați votat, mulțumesc că mulți dintre voi sunteți […]
Alianța pentru Unirea Românilor și-a lansat sâmbătă, 15 iunie, candidatul la alegerile prezidențiale, în persoana lui George Simion. Evenimentul a avut loc la Arenele Romane, în prezența a peste 7.000 de membri și simpatizanți AUR. „Noi știm să depunem efort. Poate de aceea sunt singurul care […]
Președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, Claudiu Târziu, a declarat astăzi, la Bruxelles, că au trecut trei zile de la închiderea urnelor și, totuși, președintele AEP Toni Greblă refuză să explice de ce nu se anunță rezultatele finale. „Încercăm să înțelegem cum e posibil ca […]
Adrian Axinia, deputat AUR, a atras atenția, în cadrul unei declarații susținută la Bruxelles, asupra numărului uriaș de voturi declarate nule atât la alegerile europarlamentare, cât și la cele locale. „România este un stat capturat, iar puterea politică de la București, efectiv, a asasinat democrația. Spun […]
Prim-vicepreședintele AUR, Marius Lulea, susține că democrația este pusă sub semnul întrebării, în contextul în care 5% din voturile românilor exprimare la alegerile europarlamentare au fost anulate. „Într-un stat condus de hoți, nu se putea altfel decât ca aceste alegeri să fie fraudate, pornind de la […]