Boris Volosatîi – întrebare către M.A.I. – Legalitatea, temeiul și impactul acțiunilor MAI în privința persoanelor originare din fostele județe ale României, anexate de către fosta URSS.

Adresată: Domnului Lucian Nicolae BODE, ministru al Afacerilor Interne

De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara graniţelor ţării

Circumscripția : nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Obiectul întrebării: Legalitatea, temeiul și impactul acțiunilor MAI în privința persoanelor originare din fostele județe Bălți, Cahul, Cernăuți, Cetatea Albă, Hotin, Ismail, Lăpușna, Orhei, Soroca, Storojineț, Tighina și parțial Dorohoi (Ținutul Herța) ale României, anexate de către fosta URSS, care și-au redobândit cetățenia română și și-au stabilit deja ori au solicitat stabilirea domiciliului legal în interiorul țării

Stimate domnule ministru,

Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică și face parte din structurile de ordine și siguranță publică din subordinea Ministerului Afacerilor Interne și este parte componentă a Departamentului de Ordine și Siguranță Publică.

Potrivit mai multor semnale primite din teren, MAI a pus pe pauză eliberarea și/sau preschimbarea Cărților de identitate în cazul cetățenilor români originari din Basarabia, care și-au redobândit cetățenia română și au optat pentru stabilirea domiciliului legal în interiorul țării.

Am luat notă că agenți ai statului, angajați ai Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, au procedat în mai multe județe la verificări și controale exclusiv în cazul cetățenilor români originari din Basarabia, dar nu avem știință dacă au procedat la fel și în cazul persoanelor originare din România care nu dețin proprietăți imobiliare în țară și au reședința reală la o altă adresă decât cea indicată în Cartea de identitate.

La 12 ianuarie 2023, fiind intervievat de corespondentul TVR Moldova, domnul Cătălin Giulescu, directorul Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din subordinea MAI a declarat: ”În acest moment există nişte acţiuni coordonate prin care încercăm să asigurăm o anumită coerenţă a informaţiilor pe care noi le administrăm în sistem, în Registrul naţional pentru evidenţa persoanelor, am constatat că există nişte informaţii pe care le-am verificat în teren şi rezultatele din baza de date nu concordă cu realitatea din teren şi există, vă pot confirma, nişte activități, dar trebuie să înţelegeţi dumneavoastră, nu avem vreo problemă cu o anumită categorie de cetățeni. Titularul unui imobil să îşi exprime consimțământul de 200 de ori într-o zi la o singură adresă, vă dați seama că și autoritatea publică constatând existența unui abuz de drept, noi considerăm un abuz de drept”, în condițiile în care legislaţia română nu face referință la vreo limită – minimă sau maximă – a numărului de persoane care pot avea reședința sau domicilia la o singură adresă.

Directorul Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din subordinea MAI a declarat de asemenea: ”Din 2021 există posibilitatea ca la cererea proprietarului sau din oficiu să putem  anula domiciliul acolo unde constatăm existența unui abuz de drept. Pot să vă spun că am început. În acest sens există și această reacție a celor nemulțumiți de acțiunile noastre. Am avut în vedere excesele de cel mai înalt nivel”.

Exprimăm opinia că aceste acțiuni, bazate pe o liberă interpretare a ”abuzului de drept”, sunt consonante cu litera și spiritul controversatului proiect de lege pus în dezbatere publică, în anul 2022, de către MAI, și prin care se intenționa stabilirea unor sancțiuni drastice pentru cetățenii români care nu pot dovedi că locuiesc la adresa din Cartea de identitate, până la anularea documentului. Amintesc că acel controversat proiect de lege prevedea ca personalul serviciului de evidență a persoanelor să verifice dacă cetățeanul român care solicită eliberarea unui document de identitate domiciliază sau nu în mod statornic în imobilul unde solicită stabilirea domiciliului legal.

Precizăm că în cele mai multe cazuri cetățenii români originari din Basarabia decid să-și stabilească domiciliul legal în interiorul României pentru a se putea angaja legal în câmpul muncii din țara noastră. Potrivit estimărilor noastre există peste 100 de mii de cazuri în care cetățeni români originari din Basarabia, după redobândirea cetățeniei de care au fost privați pe durata ocupației sovietice, prestează legal activitate de muncă în România, contribuind astfel la procesul economic al țării.

Subiectul este de maxim interes pentru cei peste 1 200 000 de basarabeni care și-au redobândit cetățenia română și pentru alte sute de mii de basarabeni care au depus cereri de redobândire a cetățeniei române, trezind o reacție ultranegativă, de natură să alimenteze un puternic sentiment de frustrare și uneori, din nefericire, cu accente de ostilitate față de autoritățile statului român. Acest fapt este generat de riscul real al pierderii unor drepturi constituționale, printre care cel mai important este dreptul la muncă în propria țară. În mod evident, acțiunile la care s-a referit directorul Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date au un impact politic major și unul economic negativ, imposibil de neglijat sau de subestimat.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți punctual:

  1. Numărul de cetățeni români, defalcat pe județe și municipiul București, care nu au reședința la adresa domiciliului legal indicat în Cartea de identitate.

2. În câte unități administrativ-teritoriale de nivelul II (județe și municipiul București) agenții statului, angajați ai Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, au efectuat în ultimele trei luni controale și verificări de genul celor la care a făcut trimitere directorul Cătălin Giulescu în interviul acordat postului TVR Moldova și care este rezultatul acestor controale și verificări, defalcat pe fiecare județ și municipiul București.

3. Numărul de cazuri, defalcat pe ani și pe unitățile administrativ-teritoriale de nivelul II (județe și municipiul București), în care Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din subordinea Ministerului Afacerilor Interne a anulat domiciliul cetățenilor români din oficiu, pe motivul ”abuzului de drept”, din anul 2021 până în prezent.

4.  Numărul de cazuri, defalcat pe ani și pe unitățile administrativ-teritoriale de nivelul II (județe și municipiul București), în care Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din subordinea Ministerului Afacerilor Interne a anulat domiciliul cetățenilor români la cererea proprietarului, pe motivul ”abuzului de drept”, din anul 2021 până în prezent.

5. Dacă acțiunile Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din subordinea Ministerului Afacerilor Interne anunțate de directorul Cătălin Giulescu au fost coordonate sau nu cu Ministerul Afacerilor Interne sau dacă se desfășoară sau nu în baza unor indicații/recomandări ale MAI.

6. Dacă din anul 2021 până în prezent au existat sau nu cazuri, iar în cazul unui răspuns afirmativ câte anume, în care Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date și/sau Ministerul Afacerilor Interne au fost chemate în judecată de către cetățenii români cărora li s-a anulat domiciliul, din oficiu, pe motivul ”abuzului de drept”.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

  Adresată:  Domnului Ion-Marcel CIOLACU, prim-ministru al României De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor Data: 21/05/2024 Obiectul întrebării: Chișinăul, în complicitate tacită cu Patriarhia […]
    Adresată:  Doamnei  Maria Monica GUBERNAT, președinte al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor Data: 28.05.2025 Obiectul întrebării: […]
  Adresată:  Domnului Ion-Marcel CIOLACU, prim-ministru al României Domnului Adrian-Ioan VEȘTEA, ministru al Dezvoltării, Lucrărilor publice și Administrației Domnului Iustin-Marinel CIONCA-ARGHIR, președinte al Consiliului               județean Arad Domnului Ilie BOLOJAN, președinte al Consiliului județean Bihor Domnului Sándor TAMÁS, președinte al Consiliului județean Covasna Domnului Csaba BORBOLY, președinte […]
Nicolae Ciucă a încălcat legea! Biroul Electoral Central din Municipiul Timișoara a admis plângerea formulată de AUR în care sesizam faptul că Nicolae Ciucă prejudiciază campania electorală prin panourile uriașe amplasate în țară în care își face reclamă. Cu scopul fals de a-și promova cartea pe […]
  Adresată:  Doamnei Ancuța Gianina OPRE – Președintele Autorității Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea […]
  Adresată:  Doamnei Luminița-Teodora ODOBESCU, Ministrul Afacerilor Externe De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor Data: 27/05/2024 Obiectul întrebării: Acțiunile ofensatoare de „comemorare” a Trianonului […]