Boris Volosatîi – întrebare către M.A.E. – Fragmentarea artificială a minorității române din Ucraina și promovarea de către partea ucraineană a falsului privind existența unei așa-zise ”limbi moldovenești”, diferită de limba română.

Adresată: Doamnei Luminița-Teodora ODOBESCU, ministru al Afacerilor Externe

De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării

Circumscripția: nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Data: 04/10/2023

Obiectul întrebării: Fragmentarea artificială a minorității române din Ucraina și promovarea de către partea ucraineană a falsului privind existența unei așa-zise ”limbi moldovenești”, diferită de limba română.

Stimată doamnă ministru,

Românii, estimați numeric la circa jumătate de milion de persoane, reprezintă prima minoritate neslavă și a doua minoritate națională din Ucraina, după cea rusă.

România este statul înrudit (kin state, etat parent, conform terminologiei Consiliului Europei) pentru minoritatea națională română din Ucraina, indiferent de apelativele folosite în privința membrilor ei: etnonimul Români, infranimul românesc Moldoveni sau exonimul Volohi. Tributară practicilor și reflexelor ruso-ucrainene din perioada sovietică, Ucraina recurge în continuare la separarea minorității române din Ucraine pe criteriul apelativului cu care sunt identificați membrii minorității noastre înrudite.

România, așa cum se cunoaște, nu practică fragmentarea artificială a minorității ucrainene din țara noastră. Astfel, cu ocazia ultimului recensământ general al populației, România a încadrat la aceeași rubrică (Ucraineni, cod nivel 1 – 1400) persoanele care se autoidentifică drept (Ucraineni, cod nivel 1 – 1401), sau folosesc pentru autoidentificare infranimele ucrainene Haholi (cod nivel 2 – 1402), Huțuli (cod nivel 2 – 1403), Huțani (cod nivel 2 – 1404) sau Cazaci zaporojeni (cod nivel 2 – 1405).

Constatăm că Ministerul Afacerilor Externe și Președinția României au făcut public faptul că au abordat chestiunea așa-zisei limbi ”moldovenești”, distinctă de cea română, și a așa-zisei minorități ”moldovenești”, distinctă de cea română, în dialogul bilateral cu autoritățile ucrainene. Pe de altă parte, după întrevederile în care aceste chestiuni au fost abordate de partea română, oficialii ucraineni au evitat să se refere public la respectivele chestiuni, lăsând impresia că acestea ar fi chestiuni de interes doar pentru partea română, nu și pentru partea ucraineană.

În ceea ce privește educația în limba maternă a populației școlare române din Ucraina, se cuvine să precizăm că una dintre revendicările permanente ale asociațiilor reprezentative ale românilor din această țară este unificarea programelor de învățământ pentru toți românii din Ucraina, indiferent de apelativul folosit în raport cu ei. De precizat că în perioada ocupației sovietice în toate școlile din localitățile românești din Ucraina predarea materiilor s-a făcut în baza unora și acelorași programe, fără distincția formală pe criteriul apelativului etnic (etnonim, infranim, exonim).

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. De câte ori, când și de către ce autorități ale statului român a fost abordată cu partenerii de la Kiev, în ultimele 12 luni, chestiunea renunțării de către Ucraina la politicile, practicile și legislația prin care minoritatea națională română înrudită este fragmentată artificial pe criteriul formal al apelativului.

2.Care au fost, de fiecare dată reacțiile, promisiunile/angajamentele și acțiunile concrete ale autorităților ucrainene în această chestiune. Vă rugăm să precizați dacă promisiunile sau angajamentele părții ucrainene au fost exprimate doar verbal sau au făcut fost fixate documentar.

3. Dacă printre angajamentele asumate de autoritățile ucrainene figurează sau nu cel privind încadrarea, cu ocazia următorului recensământ al populației din Ucraina, la aceeași rubrică, a persoanelor care se autoidentifică cu etnonimul Român, cu infranimul românesc Moldovean sau cu exonimul Voloh.

4. Care sunt pentru românii din Ucraina consecințele pe plan educațional și identitar-cultural ale promovării conceptului sovietic privind așa-zisa ”limbă moldovenească” și ale fragmentării artificiale a minorității noastre înrudite în fiecare dintre regiunile Cernăuți, Odesa și Transcarpatică.