Boris Volosatîi – întrebare către Guvernul României/ Ministerul Sănătății – Numărul de instituții medicale de stat în domeniul alcoologiei din România și cuantumul fondurilor bugetare destinate tratării alcoolismului și reducerii dependenței de alcool

Adresată: Domnului Ion-Marcel CIOLACU, prim-ministru al Guvernului României,

                 Domnului Alexandru RAFILA, ministru al Sănătății

De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, ales în circumscripția nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Obiectul întrebării: Numărul de instituții medicale de stat în domeniul alcoologiei din România și cuantumul fondurilor bugetare destinate tratării alcoolismului și reducerii dependenței de alcool.

Stimate domnule prim-ministru,

Stimate domnule ministru,

Alcoolismul comportă un impact cât se poate de negativ asupra stării de sănătate a populației României, asupra situației și perspectivei demografice a națiunii, precum și asupra economiei naționale.

În România mor anual circa 7 mii de oameni din cauza consumului de alcool, dintre care jumătate mor la vârste cuprinse între 20 și 64 de ani.

Potrivit unei Analize de situație din iunie 2022, intitulată ”Luna națională a informării privind efectele consumului de alcool”, document elaborat de Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică, Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate și Centrul regional de Sănătate Publică Sibiu, în România consumul de alcool a atins cota de 11,7 litri per capita în anul 2018.

Același document arată că potrivit datelor prezentate de Institutul Național de Statistică – ”Consumul de băuturi în anul 2020”, în țara noastră consumul anual de băuturi alcoolice a fost de: 87,8 litri de bere per capita, 21,1 litri de vin per capita, 1,8 litri de alcool distilat (100%) per capita și 4,5 litri de alcool distilat (40%) per capita.

Conform ultimului Raport Institutul Național de Statistică – ”Consumul de băuturi în anul 2020, în România”, consumul de alcool raportat la efectivul populației în vârstă de 15 ani și peste (consumatoare și neconsumatoare de alcool) a fost de 10,3 litri/capita (în anul 2020) față de 12,6 litri/capita (în anul 2016).

Conform Raportului OMS pe anul 2018, în România, consumul de alcool raportat la efectivul populației în vârstă de 15 ani și peste (consumatoare și neconsumatoare de alcool) a fost de 12,6 litri/capita (în anul 2016). Consumul de alcool raportat exclusiv la populația băutoare a fost de 26,6 litri la bărbați și 9 litri la femei. Aproape 70% din populația în vârstă de 15 ani și peste a consumat alcool în ultimele 12 luni (80% din bărbați și 54,5% din femei). Doar 6,5% din bărbați și 19% din femei nu au fost abstinenți pe toată durata vieții. Mai puțin de unul din 10 foști băutori renunță la alcool. Deși nivelul consumului de alcool a scăzut progresiv (de la 15 litri în anul 2010 la 12,6 litri în 2016), România depășește cu peste 3 procente mediile europene ale consumului pentru toți anii de studiu. În ultimul deceniu, consumul de alcool neînregistrat a scăzut de la 7 litri în 2010 la 2,2 litri în 2016.

Jumătate din consumatorii de alcool din România au un consum de risc, prevalența episoadelor de consum excesiv fiind una dintre cele mai înalte din Europa (67,2% în rândul bărbaților și de 31,2% în rândul femeilor).

Totalul deceselor cauzate de utilizarea alcoolului în România, în anul 2019 a fost de 6 762. Defalcat pe  maladiile cauzate, situația din 2019 se prezenta astfel: Cancer la ficat din cauza consumului de alcool – 499 de decese;  Cardiomiopatie alcoolică – 643 de decese;  Ciroză și alte boli hepatice cronice cauzate de consumul de alcool – 5 075 de decese; Tulburări legate de consumul de alcool – 545 de decese.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți un răspuns coordonat interinstituțional și strict la obiectul întrebării parlamentare privind:

Numărul de centre de tratare a alcoolismului, de spitale de alcoologie, de ambulatorii de alcoologie din România finanțate din bani publici. 

Cuantumul fondurilor bugetare alocate, respectiv utilizate în anul 2023 pentru tratarea alcoolismului în România.

Cuantumul fondurilor bugetare destinate tratării alcoolismului în România potrivit proiecției bugetare pe anul 2024.

Câte centre de tratare a alcoolismului, spitale sau ambulatorii de alcoologie au existat în România în ultimele 5 decenii, defalcat pe fiecare deceniu, indicând, după caz, anul în care au fost închise instituțiile medicale de stat în domeniul alcoologiei.

Dacă Guvernul României și Ministerul Sănătății au sau nu pe agenda înființarea de centre de tratare a alcoolismului, de spitale de alcoologie sau ambulatorii de alcoologie finanțate din bani publici, după modelul existent în alte state europene, în vederea diminuării amplorii bolii și a impactului ei negativ asupra stării de sănătate, asupra situației și perspectivei demografice a națiunii române, precum și asupra economiei noastre naționale.

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris. Rugăm, de asemenea, să nu vă referiți în răspunsul dumneavoastră la instituțiile private finanțate din surse nebugetare, în special organizații neguvernamentale și culte religioase, care se ocupă de tratarea alcoolismului și reducerea dependenței de alcool.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Importanți lideri conservatori din Europa îl susțin pe liderul AUR, George Simion, în cursa pentru Cotroceni. Printre ei se află și Jaroslaw Kaczynski, președintele partidului „Lege și Justiție”, din Polonia, care a transmis, de altfel, un videoclip în care își arată aprecierea față de lupta pe […]
În vizita sa în Munchen cu ocazia Campionatului European de Fotbal, George Simion s-a întâlnit și cu românii stabiliți în Germania, cărora le-a mulțumit pentru susținere și le-a vorbit despre sistemul corupt care a acaparat țara. „Mulțumesc că ne-ați votat, mulțumesc că mulți dintre voi sunteți […]
Alianța pentru Unirea Românilor și-a lansat sâmbătă, 15 iunie, candidatul la alegerile prezidențiale, în persoana lui George Simion. Evenimentul a avut loc la Arenele Romane, în prezența a peste 7.000 de membri și simpatizanți AUR. „Noi știm să depunem efort. Poate de aceea sunt singurul care […]
Președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, Claudiu Târziu, a declarat astăzi, la Bruxelles, că au trecut trei zile de la închiderea urnelor și, totuși, președintele AEP Toni Greblă refuză să explice de ce nu se anunță rezultatele finale. „Încercăm să înțelegem cum e posibil ca […]
Adrian Axinia, deputat AUR, a atras atenția, în cadrul unei declarații susținută la Bruxelles, asupra numărului uriaș de voturi declarate nule atât la alegerile europarlamentare, cât și la cele locale. „România este un stat capturat, iar puterea politică de la București, efectiv, a asasinat democrația. Spun […]
Prim-vicepreședintele AUR, Marius Lulea, susține că democrația este pusă sub semnul întrebării, în contextul în care 5% din voturile românilor exprimare la alegerile europarlamentare au fost anulate. „Într-un stat condus de hoți, nu se putea altfel decât ca aceste alegeri să fie fraudate, pornind de la […]