Badiu Georgel – declarație politică – Fără o poliţie pregătită, dotată și eficientă, fără sindicate puternice nu există stat de drept, nici democraţie.

 Fără o poliţie pregătită, dotată și eficientă, fără sindicate puternice nu există stat de drept, nici democraţie

           Doamnelor și domnilor deputaţi,

           Pe parcursul vacanţei parlamentare din această iarnă mi-au reţinut atenţia câteva evenimente interne și, mai ales, turnura ideologică pe care actuala putere politico-mediatică le-a dat-o pentru a deruta și manipula atenţia cetăţenilor și opinia publică.

           Mă voi referi în această declaraţie politică la doar două dintre acestea; greva spontană din transportul public bucureștean și zarva din jurul unui eveniment rutier tragic și care l-a avut ca făptuitor pe un angajat al Poliţiei Române. Cele două evenimente, deși nedorite, sunt unele care se întâmplă într-un stat democratic, așa cum pretind autorităţile noastre că ar fi România. Pentru ca românii să nu observe incompetenţa, abuzul și lipsa transparenţei actului de guvernare, mai ales prin criza facturilor, puterea politico-mediatică a dat celor două evenimente o interpretare apocaliptică și antidemocratică.

           Astfel, în loc să consemneze și să adopte măsurile legale care se impun în cadrul unui accident cu persoane decedate, reprezentanţii puterii s-au repezit să blameze o întreagă instituţie și categorie profesională – poliţia și poliţiștii români, care în cea mai mare parte sunt zilnic la datorie, apără ordinea publică și drepturile cetăţenilor. Poliţiștii au cerut și cer o salarizare și o dotare mai bune. Autorităţile responsabile de acestea au rămas mute. Cunosc acest domeniu și știu bine ceea ce vă spun.

           Să fie clar, nu absolv pe nimeni de vină. Este dureros și regretabil că un poliţist a accidentat mortal un copil pe trecerea de pietoni. El trebuie tras la răspundere, ca cetățean, judecat și pedepsit conform legii. Așa se procedează într-un stat de drept. Dar una este să aplici legea într-un caz și cu totul alta, plecând de la acesta, să arunci anatema pe Poliţia Română, așa cum au procedat reprezentanţii puterii politico-mediatice în cazul precizat dar și cu ocazia altor întâmplări.

           Mă întreb, cine are interesul să avem o poliţie timorată ? Cetăţenii în niciun caz. Poliţistul este primul care intervine să-l apere. Este știut că intimidarea poliţiei o urmăresc doar aceia certaţi cu legea: răufăcătorii, hoţii, clanurile de mafioţi, corupţii, scandalagiii. Să se fi dat puterea politică și mass media arondată lor de partea acestor răufăcători și să fi abandonat cetăţenii cinstiţi care își văd de viaţa și de munca lor? După felul în care au tratat solicitările poliţiștilor și au asmuţit populaţia împotriva lor, plecând de la un eveniment regretabil, înclin să cred că politicienii puterii, analiștii, făcătorii de opinii și ziariștii plătiţi de Guvern i-au abandonat atât pe poliţiști cât și pe românii corecţi.

           Același mecanism de acuzare a celor care își cer drepturile a fost aplicat și  pesonalului care servește transportul în comun din București. De data aceasta de către primarul general, directorul societăţii de transport și de către liderii PNL care îl susţin în fotoliu pe primarul general, deși se dovedește cel mai slab primar pe care Capitala României l-a avut vreodată.

           In loc să le analizeze cererile, să negocieze cu lucrătorii și să caute cele mai bune soluţii, primarul și directorul general al Regiei i-au persiflat, i-au ameninţat cu procese și cu pierderea slujbei, au încercat să îi înverșuneze pe călători împotriva șoferilor, să le reproșeze acestora că au salarii și sporuri nesimţite și multe altele. Aceste acuze se aduceau unor oameni care se trezesc de la ora 3 dimineaţa pentru ca de la ora 5 să fie gata să transporte în bune condiţii călătorii către locurile lor de muncă. Cel mai condamnabil mi se pare faptul de a acuza fără nici o bază sindicatele și tentativa de a recurge la spărgătorii de grevă.

           Acestea sunt atitudini și acţiuni politice dintre cele mai retrograde, total antidemocratice, abuzive, mentalități aduse în actualitatea socială din perioada capitalismului sălbatic, atunci când liderii de sindicat erau vânaţi, omorâţi și hoardele de spărgători de grevă îi violentau sub privirile autorităţilor pe lucrătorii aflaţi în grevă.

           Menţionez că în aceste împrejurări, partidul AUR a fost singurul care s-a situat ferm de partea cetăţenilor, fie aceștia membri de sindicat sau nu. Suntem partidul care a cerut guvernanţilor să se aplece asupra solicitărilor întemeiate ale oamenilor și să adopte măsuri în folosul vieţii oamenilor, a comunităţilor și a păcii sociale.

           Se întreabă unii care este „miracolul” prin care AUR devine tot mai apreciat de români și crește în sondajele electorale. Vă spun eu, nu e niciun miracol. Explicația este aceea că partidul nostru a sesizat și a prezentat consecvent publicului realitatea: că direcţia politică în care actuala putere îndreaptă ţara este una greșită, autoritară, nedemocratică, antiumană și antinaţională. Cetăţenii înșiși au constatat că actuala clasă politică de la putere plutește pe deasupra cerinţelor naţionale și a nevoilor românilor, că s-a rupt de popor, că se îngrijește doar de propriile interese de îmbogățire și vrea să se rămână „la butoane” prin minciuni și manipulări.

           Noi ne întâlnim direct cu oamenii, iar aceștia ne cer să-i scăpăm de opresiunea guvernanţilor corupți și partidele lor parazitare care nu produc nimic bine pentru oameni, dar care, în schimb, consumă bugetul în interesul unor grupări mafiote și risipesc resursele țării în scopuri abjecte.

          In concluzie, în România, la acest moment, nu există nici stat de drept și nici democraţie. Ceea ce lipsește țării este o clasă politică responsabilă, deziderat spre care tindem la următoarele alegeri.