Axinia Adrian – „Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal”

CĂTRE,

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată și cu prevederile art. 92 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului, să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișa financiară.

Conform prevederilor art. 113 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, solicităm procedura de urgență pentru această iniţiativă legislativă.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita, avizul Consiliului Legislativ și  avizul Consiliului Economic și Social.

PENTRU INIȚIATORI:

DEPUTAT:  GEORGE  NICOLAE SIMION                    

SENATOR:  CLAUDIU-RICHARD TÂRZIU                 

DEPUTAT:   LILIAN SCRIPNIC                                   

DEPUTAT:   AXINIA ADRIAN-GEORGE                       

DEPUTAT:   DUMITRINA MITREA                                

EXPUNERE DE MOTIVE

Prezenta propune legislativă urmărește să realizeze o corectare a atitudinii mediului de afaceri față de obligația de a plăti impozite pe teritoriul național și totodată o reașezare a sistemului de impozitare pe baze principial corecte, în care impozitarea timpului de muncă al românilor scade, iar acestora le rămân mai multe resurse financiare la dispoziție, scopul său nefiind acela de a împovăra cu taxe și impozite contribuabilul.

Necesitatea intervenției are ca fundament faptul că, în orice stat democratic, contribuabilul este considerat a fi un subiect de drept de bună-credință și, ca urmare, obligațiile fiscale pe care acesta și le asumă constituie fundamentul pe care se întemeiază administrația fiscală atunci când stabilește și înscrie în titlurile de creanță fiscale cuantumurile impozitelor datorate. Problemele se ivesc atunci când, un contribuabil încearcă să se poziționeze în așa fel încât să se sustragă de la îndeplinirea corectă a obligațiilor fiscale sau în cazul în care obligațiile fiscale se constituie într-o povară injustă și accentuată, de natură a genera tentația sustragerii.

Au existat și continuă să existe contribuabili care – determinați de diverse interese și punându-și în valoare inventivitatea – au încercat și încearcă să își restrângă obligațiile fiscale, scop în care recurg la cele mai variate metode. Această atitudine de eludare a prevederilor fiscale, se manifestă ca răspuns al contribuabilului la acțiunea de constrângere impusă acestuia de către stat și are cauze economice, sociale, politice și morale, generale ori specifice, bine înrădăcinate în caracteristicile perioadei analizate.

Principalul efect financiar este acela de diminuare a veniturilor statului, fapt care, coroborat cu asumarea unor atribuții din ce în ce mai mari, generează disfuncționalități ale modului în care acesta își îndeplinește funcțiile. Prin neplata obligațiilor fiscale, bugetul este mai mic și nu mai poate acoperi fondurile financiare necesare pentru îndeplinirea funcțiilor de bază ale statului.

Bugetul de stat este și un instrument de realizare a unor obiective social-economice, a unor acțiuni de interes general sau regional, iar realizarea lor se poate face doar dacă există fonduri suficiente la bugetul de stat.  

În condițiile în care, din cauza eludării prevederilor fiscale, bugetul de stat se reduce considerabil, programele guvernamentale nu mai pot fi realizate și categoriile sociale vizate nu mai beneficiază de fondurile financiare preconizate.

Inechitatea socială și neîncrederea contribuabililor în politicile publice, generate de fenomenul de evaziune fiscală, atrag după ele și neîncredere în forțele politice responsabile de guvernare.

Cea mai eficientă metodă de prevenire a fenomenului de eludare a prevederilor fiscale, este aceea concentrată pe efortul de înlăturare a cauzelor care produc sau favorizează faptele ce contravin regimului fiscal. Se va obține astfel o relaxare fiscală care va scădea rezistența la impozitare, o scădere a costurilor de asigurare a colectării, și totodată va asigura disponibilități bănești indispensabile dezvoltării economice.

In egală măsură, diminuarea impozitării veniturilor din salarii percepute persoanelor fizice este de natură să producă o serie de efecte pozitive, precum: creșterea disponibilităților bănești aflate la dispoziția directă a populației pentru a fi direcționate către consum, economii și investiții, eficient și conform preferințelor individuale; dispersarea acestor resurse în economie, către o gamă largă de furnizori de bunuri și servicii, inclusiv locali, contribuind la reducerea concentrării resurselor doar la dispoziția câtorva agenți economici și la păstrarea în interiorul țării a capitalului; creșterea gradului de optimism al oamenilor în privința viitorului, aspect în măsură a favoriza creșterea productivității muncii și a gradului de satisfacție a cetățenilor; creșterea gradului de conformare voluntară s.a.m.d.

Iar dacă avem pe de-o parte o măsură prin care putem crește atât veniturile la bugetul statului, suportabilitatea axându-se cu precădere nu pe seama acționarilor, majorității salariaților și consumatorilor români, ci fiind mai mult în zona unei părți a acționarilor și a consumatorilor străini (beneficiari direcți ai accesului la resurse umane, naturale și la o piață de desfacere locală), iar pe de altă parte putem crește veniturile nete aflate la dispoziția românilor, a populației locale, rezultatele vor fi benefice atât pentru bugetul statului (care va beneficia de un câștig net de pe urma implementării ambelor măsuri în paralel), cât și pentru bugetele individuale ale românilor.

Politica fiscală definește ansamblul deciziilor adoptate de autoritatea publică. Politica fiscală influențează viața economico-socială prin obiectivele pe care le realizează în practică: alimentarea bugetului cu resurse financiare necesare realizării funcțiilor statului; stabilitatea economică, prin care se urmărește realizarea unei rate înalte de creștere economică; atingerea unui nivel ridicat de ocupare a forței de muncă; asigurarea stabilizării prețurilor și menținerea sub control a inflației; realizarea echilibrului balanței comerciale și a balanței de plăți externe (prin măsuri fiscale, statul poate asigura compensarea temporară a fluctuațiilor cererii de investiții interne și cererii de mărfuri pentru export); reglarea economiei și relansarea creșterii economice.

Relațiile dintre fiscalitate, pe de o parte, și reglarea economiei și relansarea creșterii economice, pe de altă parte, sunt relații de interdependență și reciprocitate. Astfel, reglarea economiei și relansarea creșterii economice garantează sporirea randamentului impozitului, creând premisele materiale pentru diminuarea presiunii fiscale, iar, la rândul său, diminuarea ratei fiscalității asigură resursele financiare necesare reglării și relansării creșterii economice.

Conform prevederilor Codului fiscal, adoptat prin Legea nr. 227/2015, contribuabili care depășesc cifra de afaceri de 500.000 euro, vor fi obligați să plătească o cotă de impozit pe profit de 16% din profitul brut, care se aplică asupra profitului impozabil.

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal nu prevede o impozitare minimă pentru contribuabilii care realizează o cifră de afaceri mai mare de 250 mld. lei într-un an fiscal, dar care nu declară profit, cum se întâmplă în majoritatea cazurilor.

Trebuie să avem în vedere faptul că, veniturile companiilor cu astfel de dimensiuni sunt realizate din colectarea unei mari părți a venitului disponibil al cetățenilor români și că, uneori, o valoare a cifrei de afaceri de peste 250 mld. lei, este constituită în parte și din tranzacții efectuate și în afara teritoriului României, pentru beneficiari care nu sunt contribuabili romani, cu resursa umană, naturală și materială a țării.

De aceea, este imperios necesar ca profitul/cifra de afaceri realizată pe teritoriul României să se impoziteze pe teritoriul național, limitându-se la maxim exportarea profiturilor către alte țări.

Impactul macroeconomic este diferențiat și benefic, asigurându-se în acest fel un mediu concurențial normal, astfel se exclud discrepanțele dintre valoarea cifrei de afaceri, profitul obținut, resursa consumată și impozitul pe profit plătit la bugetul de stat.

Impactul asupra mediului de afaceri este unul suportabil pentru firmele care depășesc pragul de 250 mld. lei într-un an fiscal, pentru clienții și salariații români ai acestora, deoarece pe de-o parte companiile respective dispun de resursele necesare în vederea plății obligațiilor legale ce le revin și utilizează în activitate un număr de salariați romani inferior ca proporție în raport cu ponderea veniturilor obținute de respectivele companii de pe piața românească, companii care absorb cea mai mare parte a venitului disponibil al populației României.

La elaborarea prezentei propuneri legislative, s-au avut în vedere datele publice puse la dispoziție pe site-ul oficial al Ministerului Finanțelor. A fost analizat un eșantion de 20 societăți, mari contribuabili, care își desfășoară activitatea pe teritoriul național.

S-a analizat totalitatea veniturilor obținute, profitul/pierderea brută realizată în valori reale și procentuale precum și impozitul pe profit realizat, după cum urmează:

                                                                                      Tabel nr. 1

Denumire Total venituri 2021Profit brutPierdereProfit raportat la cifra de afaceriImpozit pe profit declarat
AUCHAN ROMANIA SA6.336.784.970118.946.177 1,877133.056.990
CAREEFOUR ROMANIA9.571.463.660398.002.588 4,158267.637.253
MEGA IMAGE7.486.410.152124.514.752 1,663216.805.304
PROFIROM FOOD10.191.575.038 87.363.1080,000043.407.199
LIDL DISCOUNT15.040.314.247901.840.374 5,9962164.427.382
KAUFLAND ROMANIA13.967.228.5201.042.900.711 7,4668155.103.949
LUKOIL7.934.053.461194.469.079 2,451134.106.294
SOCAR1.433.483.95016.715.676 1,16610
HORNBACH CENTRALA1.315.787.15167.815.018 5,154012.588.347
METRO CASH & CARRY7.332.823.94493.326.901 1,272728.045.596
ROMANIA HYPERMARCHE SA (CORA)1.550.212.442 36.873.1850,00005.879.159
SELGROS4.151.823.34482.660.505 1,990916.140.972
ENEL ENERGIE MUNTENIA3.390.704.202 229.659.6390,00000
ENGIE ROMANIA SA8.193.308.21161.449.899 0,750037.796.544
BRITISH AMERICAN TOBACCO (ROMANIA) TRADING SRL12.095.780.891188.109.777 1,555234.645.215
OMV PETROM29.738.633.4653.107.193.123 10,4483402.965.302
ROMPETROL DOWNSTREAM12.354.569.942110.435.210 0,893917.065.650
SC AUTOMOBILE DACIA SA21.441.608.926513.347.212 2,394215.059.631
RCS RDS4.624.108.802596.056.796 12,890240.006.041
DEDEMAN10.299.302.8271.886.962.201 18,3213208.690.481
TOTAL LEI188.449.978.1459.504.745.999353.895.9325,04361.333.427.309
TOTAL EURO37.689.995.6291.900.949.20070.779.1865,0436266.685.462

La o primă analiză a informațiilor prezentate în tabelului anterior, se observă că, unii operatori economici (PROFIROM FOOD, ROMANIA HYPERMARCHE SA (CORA), ENEL ENERGIE MUNTENIA) activi pe piața din România,  care deși realizează într-un an fiscal, cu o cifră de afaceri cumulată de 15.042.491.682 lei, înregistrează pierderi în valoare cumulată de 353.895.932 lei.

Acești operatori economici, declară  un impozit pe profit de 49.286.358 lei, care provine teoretic din cheltuielile nedeductibile.

La marea majoritate a operatorilor economici menționați în tabelul nr. 1, profitul este foarte mic în comparație cu valoarea cifrei de afaceri, acesta variind între 0.8939% și 18.3213%.

De asemenea, contribuabilii analizați, au plătit în anul fiscal 2021, în total către bugetul de stat suma de 1.333.427.309 lei, reprezentând impozit pe profit, la o cifră de afaceri totală de 188.449.978.145 lei, ceea ce reprezintă 0,7% din total venituri.

O comparație elocventă, poate fi efectuată între operatorii economici DEDEMAN SRL, care are capital integral românesc și HORNBACH CENTRALA SRL cu capital străin, după cum urmează:

– DEDEMAN SRL, înregistrează venituri totale în anul 2021 în valoare de 10.299.302.827 lei cu un profit brut de 1.886.962.201 lei respectiv 18,32% și

– HORNBACH CENTRALA înregistrează venituri totale în anul 2021 în valoare de 1.315.787.151 lei cu un profit brut de 67.815.018 lei respectiv 5,15%.

Se observă o diferență de profit realizat de peste 3 ori în cadrul companiei DEDEMAN SRL față de HORNBACH CENTRALA, în condițiile în care acești doi operatori economici activează pe același segment de piață.

Având în vedere exemplul anterior, am elaborat prezenta propunere legislativă:

Proiecția pe următorii 5 ani

La nivelul anului 2021, un număr de 354 de companii au înregistrat o cifră de afaceri mai mare de 500.000.000 lei, iar cifra totală de afaceri, înregistrată a fost de 626.752 milioane lei.

Din cele 354 de companii menționate anterior:

  • un număr de 54 au înregistrat profit mai mare de 10% din cifra de afaceri cu o medie de profit de 22,53 %;
  • un număr de 236 de companii au înregistrat profit sub 10% din cifra de afaceri cu o medie a profitului de 3,50%;
  • un număr de 64 de companii înregistrează pierderi cu o medie a pierderii de 6,72%.

Tabel nr. 2

  Nr firmeCifra de faceri (mil. lei)Nr. salariațiProfit (mil. lei)Pierdere (mil. lei)Medie profit / pierdere
1Firme care depășesc profit 10%5476.534115.87417.242022,5287
2Firme care sunt sub 10% profit236444.956418.06415.56603,4983
3Firme pe pierdere64105.262166.00407.0736,7193
 TOTAL LEI354626.752699.94232.8087.073 

Menționăm că, valoare totală a cifrei de afaceri a companiilor care înregistrează profit sub 10% din cifra de afaceri și a companiilor care înregistrează pierderi, este de 550.218 mil. lei (444.956+105.262).

Din analiza informațiilor prezentate în tabelul nr. 2, rezultă că, din totalul de 354 societăți, doar 15% din companii înregistrează un profit peste 10 % din cifra de afaceri. Raportându-ne la cifra de afaceri, cele 15% din companii înregistrează 12% din total cifră de afaceri cumulată.

Conform datelor publice ale INSS, în anul 2020 un număr de 652 de companii au depășit o cifra de afaceri de peste 250 mld. lei, cu o valoare totală a acesteia de 677.971,17 mil. lei.

În anul 2021 un număr de 850 de companii au depășit cifra de afaceri de 250 mld. lei, înregistrând o valoare totală a acesteia de 889.913,38 mil lei.

Din cele prezentate, reiese faptul că, față de nivelul anului 2020, în anul 2021 un număr de 198 de companii au depășit cifra de afaceri de 250 mld. lei, respectiv creșterea totală a cifrei  de afaceri a companiilor a fost de 31,26%.

Ținând cont de cele menționate mai sus, respectiv valoarea actualizată a cifrei de afaceri cumulată a celor 850 de companii, la nivelul anului 2021 în valoare de 889.913,38 mil lei. cât și procentul de 12% companii care înregistrează un profit peste 10 % din cifra de afaceri, putem estima faptul că, restul companiilor din eșantionul analizat care reprezintă un procent 88%, înregistrează un profit mai mic de 10% din cifra de afaceri.

Valorile cifrei de afaceri diminuată la 88% va fi luată în considerare la calcularea proiecției pe următorii 5 ani a veniturilor la bugetul de stat.

În calculul estimat al veniturilor la bugetul de stat, se observă o creștere a cifrei de afaceri cu 31,26% în anul 2021 față de anul 2020, care se va menține și pentru anii 2022 și 2023, urmând ca pentru anii 2024, 2025 și 2026, raportarea să fie făcută la cota de inflație preconizată de BNR, respectiv la de 7,46%, cotă aferentă anului 2024.

Totodată, conform datelor deținute, putem previziona numărul de companii care în următorii 5 ani vor depășii cifra de afaceri de 250 mld. lei și valoarea cumulată a cifrei de afaceri realizată, astfel:

Tabel nr. 3

AnNr companiiCifra de afaceri cumulataCA diminuată la 88%
202211111.242.485,771.093.387,48
202315241.749.610,531.539.657,27
202416391.908.808,221.679.751,23
202517892.090.198,171.839.374,39
202619132.278.261,102.004.869,77
Media1595.21.853.872,761.631.408,03

Având în vedere datele prezentate, în condițiile în care ar fi fost impozitate aceste companii care înregistrează un profit mai mic de 10% din cifra de afaceri, cu un impozit de 1 % din cifra de afaceri, se poate estima pentru perioada 2022-2026 următoarele încasări suplimentare la bugetul de stat:

                             Tabel nr. 4

AnCA diminuata la 88%Impozit de 1%
20221.093.387,4810,93
20231.539.657,2715,40
20241.679.751,2316,80
20251.839.374,3918,39
20262.004.869,7720,05
Media1.631.408,0316,31

Încasările la bugetul de stat, reprezentând impozit pe profit în perioada 2020-2021 au fost:

2020 = 19,2 mld. lei

2021 = 20,4 mld. lei

În anul 2021, a fost înregistrată o creștere de 6% față de anul 2020 a încasărilor din impozitul pe profit, indicator de creștere exponențială (6% pe an) care va fi luat în calculul proiecției pentru perioada 2022-2026.

La momentul actual, păstrând aceeași creștere a încasărilor la bugetul de stat a impozitului pe profit, putem să facem o proiecție cu indicatorul de creștere de 6 %, după cum urmează:

Tabel nr. 5

An 2022                         20.40 mld. lei (an 2021) * 1.06 = 21.62  mld. lei

An 2023                         21.62 mld. lei (an 2022) * 1.06 = 22.91 mld. lei

An 2024                         22.91 mld. lei (an 2023) * 1.06 = 24.28 mld. lei

An 2025                         24.28 mld. lei (an 2024) * 1.06 = 25.73 mld. lei

An 2026                         25.73 mld. lei (an 2025) * 1.06 = 27.27 mld. lei

Impactul financiar asupra bugetului consolidat atât pe termen scurt cât și pe termen lung:

                                                                                      Tabel nr. 6

IndicatoriAnul curentUrmătorii 4 ani (Mld lei)Media pe 5 ani
2023202420252026 
Proiecție impozit actual21.6222.9124.2825.7327.2724.36
Impozit suplimentar de 1 %10.9315.416.818.3920.0516.31
Total venituri32.5538.3141.0844.1247.3240.67

Din calculele efectuate, rezultă suma medie anuală de 16.31 mld. lei care ar putea fi încasate suplimentar la bugetul de stat din aplicarea prezentei propuneri legislative.

In egală măsură, impactul bugetar estimat al reducerii la jumătate a impozitării veniturilor din salarii este mai mic decât creșterea de venituri realizată prin impozitarea, la nivelul propus a cifrei de afaceri a celor cca. 1.600 de companii, iar legea per ansamblu va impacta pozitiv milioane de români.

Conform raportului privind execuția Bugetului de Stat aferent anului 2021, întocmit de Ministerului de Finanțe, totalul veniturilor la bugetul de stat, colectate sub formă de impozit pe venitul din salarii se situează la nivelul sumei de 20.06 mld. lei.

O reducere a impozitelor pe venitul din salarii cu 50%, raportată la impozitarea actuală, are un impact pozitiv asupra populației țării.

Prin prezenta inițiativă legislativă susținem impozitarea factorului generator de venituri, respectiv companiile care au o cifră de afaceri peste 250 mld. lei anual și avem în vedere ca factorului uman să-i fie recunoscute meritele și să fie remunerat și stimulat conform  muncii prestate.

Nu trebuie să neglijăm faptul că, o mare parte din sumele rămase la dispoziția cetățenilor în urma reducerii impozitării veniturilor din salarii, se vor întoarce în economie și implicit vor genera venituri suplimentare reprezentând impozit pe profit si TVA.

Estimarea privind impactul reducerii cu 50% a impozitului pe venitul din salarii, va conduce la o diminuare a veniturilor bugetare și o creștere a disponibilităților aflate la dispoziția cetățenilor de aproximativ 10,03 mld. lei, oricum sub nivelul estimat de suplimentare a veniturilor statului prin impozitarea cifrei de afaceri a companiilor cu cifre de afaceri mai mari de 250 mld. lei.

Prin urmare, în urma implementării propunerii legislative, pe ambele paliere (scăderea cu 50% a impozitului pe venit din salarii, finanțată din impozitarea cu 1% a cifrei de afaceri pentru companiile care au încasări de peste 250 mld. lei anual), vor crește  veniturile la buget, cât și banii rămași la dispoziția cetățenilor.

Impactul financiar propus prin prezenta inițiativă legislativă, asupra bugetului consolidat atât pe termen scurt cât și pe termen lung:

Tabel nr. 7

IndicatoriAnul curentUrmătorii 4 ani (Mld lei)Media pe 5 ani
2023202420252026 
Impozit suplimentar de 1 %10.9315.4016.8018.3920.0516.31
Scădere cu 50% a impozitului pe veniturile din salarii-10.63-11.27-11.95-12.66-13.42-11.99
Total venituri suplimentare0.304.134.855.736.634.32

În calculul estimat asupra bugetului consolidat atât pe termen scurt cât și pe termen lung, s-a avut în considerare diminuarea cu 50% a veniturilor bugetare provenite din impozitul pe veniturile din salarii în valoare de 20.06 mld lei, care au fost indexate cu 1,06% păstrând astfel proporționalitatea privind creșterea veniturilor bugetare.

Prin aplicarea celor două măsuri fiscal-bugetare propuse prin prezenta inițiativă legislativă, pentru perioada estimată, la bugetul de stat ar urma să fie colectate venituri suplimentare în valoare totală de 21.64 mld. lei cu medie de 4.32 mld. lei/an, acoperind astfel, integral diminuarea încasărilor cu 50% a impozitului pe venituri din salarii, fără să luăm în considerare veniturile suplimentare generate de impozitul pe dividende.

Scopul în sine al prezentei inițiative legislative nu este supraimpozitarea societăților care aduc venituri  la bugetul de stat, ci este acela ca respectivele societăți să înregistreze profit și să plătească cota de impozitare de 16% pe profitul impozabil, nicidecum impozitarea de 1% pe cifra de afaceri.

Având în vedere aceste considerente, supunem spre promovare prezenta inițiativă legislativă şi vă rugăm să susţineţi adoptarea ei.

PENTRU INIȚIATORI:

DEPUTAT:  GEORGE  NICOLAE SIMION                    

SENATOR:  CLAUDIU-RICHARD TÂRZIU                    

DEPUTAT:   LILIAN SCRIPNIC                                    

DEPUTAT:   AXINIA ADRIAN-GEORGE                       

DEPUTAT:   DUMITRINA MITREA                                

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

         SENAT                                                              CAMERA DEPUTAȚILOR

LEGE pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Art. I – Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, modifică și se completează după cum urmează:

  1. După art. 18 se introduce un nou articol, articolul 18^1 și va avea următorul cuprins:

„Art. 181 Contribuabilii care depășesc veniturile totale de 250.000.000 lei într-un an fiscal, sunt obligați la plata unui impozit de 1% aplicat la valoarea cifrei de afaceri, dacă profitul brut impozabil rezultat în urma activităților desfășurate este mai mic de 10% din venituri.

  • La articolul 78, alineatul (2) partea introductivă a literei a) se modifică și va avea următorul cuprins:

„a) la locul unde se află funcția de bază, prin aplicarea cotei de 5% asupra bazei de calcul determinată ca diferență între venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în România sau în conformitate cu instrumentele juridice internaționale la care România este parte, precum și, după caz, a contribuției individuale la bugetul de stat datorată potrivit legii, și următoarele: ”

  • La articolul 78, alineatul (2), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:

„ (b) pentru veniturile obținute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 5% asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul brut și contribuțiile sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în România sau în conformitate cu instrumentele juridice internaționale la care România este parte, precum și, după caz, a contribuției individuale la bugetul de stat datorate potrivit legii, pe fiecare loc de realizare a acestora.”

Art. II  Prezenta lege intră  în vigoare la data de 1 ianuarie a anului următor publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

“Polemică mare ieri pe internet, după ce un lector al universității București, bărbat, a venit la muncă îmbrăcat în haine de femeie. Românii au reacționat așa cum ar fi reacționat oricare alt om normal la cap, exprimându-și dezgustul si nedumerirea in privința acestui cadru didactic. Dar […]
„Un nou caz revoltător de abuz și neglijență a ieșit la lumină în județul Neamț, dezvăluind condițiile inumane din Centrul de Abilitare și Reabilitare „Casa Colibri” din Războieni. Saltele și haine murdare, fecale pe pereți și mâncare neadecvată sunt doar câteva dintre neregulile descoperite recent. Această […]
După ore îndelungate de discuții cu reprezentanții autorităților locale britanice, la care au luat parte și parlamentarii AUR Antonio Andrușceac și Gheorghe Adrian Cătană, copiii familiei de români care au fost luați din sânul familiei se întorc acasă. Antonio Andrușceac este deputat, dar și specialist în […]
Prim-vicepreședintele AUR, Marius Lulea, a criticat soluția propusă de ministrul agriculturii, Florin Barbu, prin care ministerul să intervină cu un mecanism prin care să le fie amânate ratele la bănci o anumită perioadă fermierilor. Marius Lulea consideră că, prin această măsură, datoria fermierilor va crește, subliniind […]
George Simion, candidatul AUR pentru funcția de Președinte al României, a inaugurat luni, 22 iulie, sediul de campanie pentru alegerile de la finalul anului la Magazinul București în prezența a sute de persoane. Oamenii prezenți la evenimentul de deschidere a sediului au semnat contractul de înscriere […]
România se confruntă cu una dintre cele mai severe secete din istoria recentă, fiind cea mai afectată țară din Uniunea Europeană. Din cauza secetei extreme, UE riscă să piardă 800.000 de tone de porumb, jumătate din această cantitate fiind din România. Mai mult, recoltele fermierilor noștri […]