AUR CERE BEC SĂ ADMITĂ VOTUL ROMÂNILOR DIN DIASPORA

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) solicită Biroului Electoral Central (BEC) să nu încalce obligația de asigurare a dreptului de vot în rândul românilor aflați peste hotare. AUR a înaintat o cerere oficială prin care solicită să fie admis votul alegătorilor din diaspora aflați în imposibilitatea de prezentare a unui document care să ateste reședința în străinătate.


Mii de români au fost întorși din drum azi. Ei veniseră să voteze, dar nu aveau, pe lângă actele românești, și acte de identitate din țările respective. Ca exemplu concret, noi avem sute de români în Sicilia fără rezidență, pentru că în Sicilia rar le face cineva rezidență. Niciunul nu poate vota și toți au fost dați afară cu poliția din secție”, a declarat George Simion, copreședinte AUR.

Totodată, AUR cere Guvernului, Ministerului Afacerilor Externe și Autorității Electorale Permanente să găsească cele 17.915 voturi exprimate prin corespondență dispărute fără urmă. 39.244 de români din străinătate au trimis cereri pentru a vota prin corespondență la alegerile parlamentare, iar până în această dimineață, numai 21.329 de voturi au ajuns în România și au fost declarate valide. Din cele declarate valide au fost anulate aproape 1.000 de voturi, pe motiv că se aflau două sau mai multe buletine în același plic sau că lipsea sigiliul. „Plicul NU a fost validat” este mesajul pe care mulți români din diaspora l-au primit de pe adresa site-ului unde s-au înregistrat să voteze prin corespondență, fără nicio altă explicație.
Orice încălcare sau abuz în procesul de votate poate fi semnalată pe site-ul www.nefura.ro.
Românii din străinătate sunt așteptați astăzi și mâine să voteze fizic în cele 748 de secții deschise, în intervalul orar 7:00 – 21:00 (ora locală), cu posibilitatea prelungirii până la ora locală 23:59 dacă mai sunt alegători în secţie sau la rând în afara sediului secţiei de votare.


CĂTRE,
BIROUL ELECTORAL CENTRAL
constituit în cadru procesului electoral
pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din 6 decembrie 2020

Stimată doamnă Președinte,

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor, cu sediul în comuna Tunari, sat Tunari, strada Geneva nr. 20, apartament 1, județul Ilfov, înregistrat în Registrul Partidelor Politice prin sentința civilă nr. 63/DEC/P din 19.09.2019, pronunțată de Tribunalul București, Secția a III-a Civilă prin reprezentantul său legal, domnul Marius-Dorin Lulea, în calitate de președinte,
în temeiul dispozițiilor Legii nr.208/2015 actualizată in 2020, privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din data de 06 decembrie 2020 , formulez prezenta:

CERERE

Prin care vă solicităm în mod respectuos să permiteți și să admiteți votul alegătorilor din diasporă care sunt în imposibilitate obiectivă de prezentare a unui document care să ateste reședința în străinătate.

Conform Legii nr. 208/2015 și a deciziilor Biroului Electoral Central aplicabile, cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării şi membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate îşi pot exercita dreptul de vot pe baza unui act de identitate şi a unui document ce atestă reşedinţa în străinătate.

Art. 83 din Legea nr. 208/2015 stabilește că „prin reşedinţă în străinătate se înţelege adresa din străinătate la care persoana fizică declară că are locuinţa secundară, alta decât cea de domiciliu.”

Având în vedere că prevederile art. 84 din Legea nr. 208/2015, conferă președintelui biroului electoral al secției de votare competența de a înscrie în lista electorală suplimentară persoana care s-a prezentat la vot, este omisă din lista electorală permanentă, are reședința în raza teritorială a secției de votare respective, vă solicităm respectuos să permiteți exercitarea dreptului de vot a alegătorilor din diasporă prin înscrierea în lista electorală suplimentară, în urma semnării unei declarații pe proprie răspundere prin care se atestă existența reședinței în raza teritorială a secției de votare.

Aplicabile prezentei situații avem atât norme de drept internațional care stabilesc obligațiile statului român raportat la acordarea exercițiului dreptului de vot propriilor lui cetățeni, cât și norme de drept intern care acordă dreptul de vot tuturor cetățenilor români care au împlinit vârsta de 18 ani – indiferent de țara unde aceștia își au reședința sau domiciliul (articolul 36 din Constituție).

În ceea ce privește normele de drept internațional aplicabile, cele mai eficiente din punct de vedere al forței juridice sunt cele prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor și Libertăților fundamentale ale Omului, respectiv în articolul 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție și articolul 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție coroborat cu articolul 14 CEDO – dispoziții care trebuie interpretate în lumina celor cinci principii fundamentale care stau la baza patrimoniului electoral european, respectiv sufragiul universal, egal, liber exprimat, secret și direct – principii stabilite în Codul bunelor practici în materie electorală elaborat în 2002 de Comisia Europeană pentru democrație prin drept (cunoscută sub numele de Comisia de la Veneția).

Considerăm că nerespectarea drepturilor de vot a alegătorilor care se prezintă efectiv la urne și care nu îndeplinesc o simplă formalitate din motive obiective, mai ales în contextul notoriei pandemii, generatoare de nenumărate dificultăți birocratice, ar constitui o încălcare a obligației de asigurare efectivă a dreptului de vot.

De asemenea, opinăm că formularea unei declarații pe propria răspundere a cetățeanului cu drept de vot, a cărei identitate este confirmată de către reprezentanții secției de votare, prin care acesta afirmă pe proprie răspundere că își are reședința în circumscripția teritorială a secției unde se prezintă constituie o plasă de siguranță suficient de puternică pentru a se elimina eventuale tentative de fraudare electorală.

Din coroborarea normelor internaționale cu cele constituționale și organice rezultă că statul român are în sarcina sa o obligație de a eficientiza dreptul de vot al expatriaților, obligație ce nu ar fi respectată în cadrul prezentelor alegeri în cazul refuzării exercitării dreptului la vot în absența unor simple formalități, care ar putea fi substituite prin intermediul unei proceduri transparente și sigure, precum oferirea unor declarații pe proprie răspundere, certificate de organele cu atribuții electorale.


Partidul Alianța pentru Unirea Românilor

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Valeriu Munteanu, deputat și vicepreședinte AUR, îi răspunde lui Frank-Walter Steinmeier, președintele Germaniei, care a […]
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) anunță că a strâns peste 200.000 de semnături pentru Călin […]
“De ani de zile ați demonstrat o abilitate remarcabilă de a găsi pretexte și de […]
Petrișor Peiu, senator AUR, atrage atenția asupra unei realități economice care riscă să aibă efecte […]
Deputatul AUR Gianina Șerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, a avut vineri, 21 februarie 2025, o […]