Alianța pentru Unirea Românilor își exprimă consternarea față de totalul dezinteres al doamnei Anca Dragu, președinta Senatului României, față de încălcările grave ale drepturilor comunității românești din Timoc de către autoritățile Republicii Serbia și îi solicită să prezinte public angajamentele pe care le-a luat, în numele României, în cadrul întrevederii avute cu Excelența Sa domnul Stefan Tomašević, Ambasadorul Republicii Serbia la București, în data de 1 aprilie 2021.
De asemenea, doamna Anca Dragu trebuie să explice care sunt rezultatele obținute în urma acestei întrevederi pentru importanta comunitate românească ce trăiește în zona frontalieră Timoc.
În sfârșit, îi solicităm doamnei președinte a Senatului să arate public în virtutea cărui mandat a angajat statul român în sensul oferirii de sprijin diplomatic și parlamentar Serbiei în procesul de aderare la UE, fără a-i aminti domnului ambasador că drepturile românilor din Timoc continuă să nu fie respectate.
Serbia a început în 2014 negocierile de aderare la UE. Până azi ea a deschis 18 capitole din cele 35 ale acquis-ului comunitar. În 2020 Comisia Europeană a anunțat o nouă metodologie a negocierilor de aderare, condiționându-le de cerințe stricte privind statul de drept. Aceste cerințe sunt aplicabile și Serbiei.
Recenta vizită oficială în Timoc a senatorului Claudiu Târziu a relevat refuzul autorităților din Serbia de a respecta drepturile şi libertăţile minorității etnice române/vlahe din Timoc. Statul sârb nici măcar nu-i recunoaște pe români ca români, ci îi numește „vlahi”, inducând percepția falsă că „vlahii” ar fi un grup etnic și cultural diferit de români. Revendicări legitime (educația și cultura în limba română, introducerea limbii române în administraţie, libertatea de a-și practica religia în limba mternă, eliberarea de autorizații de construcție pentru biserici când este implicată Biserica Ortodoxă Română, încetarea presiunilor contra liderilor comunităților de români și a preoților Bisericii Ortodoxe Române, emiterea de programe radio-TV în limba română) sunt ignorate constant.
Refuzul constant al autorităților sârbe de a remedia această problemă constituie o încălcare gravă a principiilor statului de drept – criteriu politic de aderare la UE.
Raportul de Țară al Comisiei Europene pentru 2020 privind Serbia menționează că negocierile depind de accelerarea măsurilor privind statul de drept. Guvernul sârb declară aderarea la UE ca țel strategic, totuși Raportul prezintă lipsuri grave privind îndeplinirea criteriilor politice de aderare, inclusiv drepturile fundamentale. Raportul citează constatările Consiliului Europei privind nerespectarea drepturilor minorităților etnice în Serbia, menționând de pildă că ele nu sunt reprezentate în administrația publică. Singurele minorități menționate în Raport sunt albanezii și rromii, minoritatea română nefiind niciodată menționată în Raport, nici măcar sub numele de „vlahi”.
Comisia Europeană nici nu pare conștientă de existența unei minorități românești în Timoc, cu atât mai puțin de refuzul autorităților sârbe de a recunoaște drepturile și libertățile acestei minorități.
Până acum, statul român nu a părut interesat să aducă la cunoștința Comisiei Europene această problemă. Nici președintele României, nici guvernul nu menționează această chestiune în dialogul cu Consiliul European sau Comisia Europeană.
Dacă Serbia dorește să avanseze în negocierile de aderare, minoritatea română din Timoc trebuie să își dobândească drepturile și libertățile! Într-o Uniune Europeană care pune preț pe non-discriminare și drepturile minorităților, faptul că românii din Timoc sunt tratați ca cetățeni de categoria a treia este inacceptabil! Aceleași standarde trebuie aplicate tuturor.
Ministerul Afacerilor Externe din România trebuie să întreprindă demersuri pentru a notifica instituțiile europene și autoritățile Serbiei privind această problemă gravă, astfel încât românii din Timoc să ajungă la o stare de normalitate privind drepturile lor legitime.
Doamna senator Anca Dragu a uitat să susțină aceste drepturi în cadrul întrevederii cu oficialul sârb, realitățile din Serbia nejustificând abordarea sa neadecvată și nepatriotică.
Extinderea și diversificarea cooperării bilaterale sectoriale dintre România și Serbia trebuie să aibă drept condiție respectarea drepturilor comunității românești.
Poziția partidului AUR este că România poate sprijini Serbia în parcursul aderării la UE doar în cazul în care drepturile comunității românești din Timoc sunt respectate la fel cum drepturile minorității sârbe din România sunt garantate și promovate în țara noastră.
Nu există răspunsuri