Andrei Hangan – interpelare parlamentară către Guvernul României – Valorificarea potențialului de dezvoltare și polarizare a zonei urbane Brăila-Galați și a orașelor Măcin și Isaccea (componente ale Zonei Metropolitane Dunărea de Jos), ca poartă a Uniunii Europene spre Est și platformă logistică de nivel continental.

Adresată:  Domnului Florin-Vasile Cîțu, prim-ministru al României

De către: Senator Andrei Hangan, vicepreședinte al Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic

Data: 03/03/2021

Obiectul interpelării: Valorificarea potențialului de dezvoltare și polarizare a zonei urbane Brăila-Galați și a orașelor Măcin și Isaccea (componente ale Zonei Metropolitane Dunărea de Jos), ca poartă a Uniunii Europene spre Est și platformă logistică de nivel continental.

Stimate domnule prim-ministru, 

În întreg spațiul românesc, cele mai mari concentrații urbane le reprezintă municipiile București (circa 2,1 milioane de locuitori) și Chișinău (820 mii de locuitori). Acestea sunt urmate de alte 10 municipii cu statut de centru de județ: Iași (371 mii), Timișoara (331 mii), Cluj-Napoca (323 mii), Constanța (315 mii), Craiova (303 mii), Galați (302 mii), Brașov (290 mii), Ploiești (230 mii), Oradea (221 mii), Brăila (216 mii).

Dintre acestea, municipiul Galați (poziția a 7-a ca pondere), reprezentând istoric Moldova, și municipul Brăila (poziția a 11-cea ca pondere), reprezentând istoric Muntenia, sunt cele mai apropiate geografic, distanța ditnre ele constituind în prezent doar 15 kilometri, față de 23 de kilometri în anul 1990. În total, populația celor două municipii constituie peste jumătate de milion de locuitori, ceea ce situează această aglomerație urbană din țară pe locul II după București.

Ideea creării unei zone metropolitane, ca unitate administrativă integrată, care să cuprindă municipiile Brăila și Galați, precum și localitățile dobrogene Isaccea și Măcin (județul Tulcea), înglobând și câteva comune rurale adiacente din județele Galați și Brăila, este un proiect mai vechi.

Un asemenea proiect strategic a fost gândit, vizionar, ca formă de valorificare, prin crearea de sinergii, a potențialului uman, administrativ, economic, industrial, cultural, portuar etc. pe care îl prezintă municipiile Brăila și Galați și zona adiacentă, astfel România căpătând cea mai mare concenentrație urbană a sa pe Dunărea maritimă, concentrație urbană care să unească prin sine regiunile istorice Muntenia, Moldova și Dobrogea.

După mai multe discuții, de-a lungul anilor, pe marginea acestui proiect strategic între administrațiile municipale din Galați și Brăila, ca și a administrațiilor celor două județe, a fost agreată de comun acord denumirea de Zona Metropolitană Dunărea de Jos.

Proiectul Zona Metropolitană Dunărea de Jos, prin caracterul său strategic cu totul aparte, nu este și nici nu poate fi unul local, ci un proiect național prin excelență, cu impact nu doar național, ci și regional. Acest fapt adaugă proiectului valențe europene, vorbindu-se tot mai des, cu deplină îndreptățire, despre o Poartă a Uniunii Europene către Est și despre o platformă logistică de nivel continental.

În legătură cu cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. Dacă Guvernul României consideră oportună tratarea cu prioritate a necesității de susținere a proiectului strategic național Zona Metropolitană Dunărea de Jos.
2. În cazul unui răspuns pozitiv care sunt actele normative (Hotărâri de Guvern, Ordonanțe de Urgență) pe care Guvernul României preconizează să le adopte sau să le propună, cu titlu de inițiativă legislativă în Parlament.
3. Ce proiecte strategice concrete susține financiar și politic Guvernul României în vederea dezvoltării și integrării municipiilor Brăila și Galați într-un singur sistem urban, cu infrastructură integrată și acces pe malul dobrogean al Dunării.
4. Ce propuneri are în vedere Guvernul României în perspectiva rectificării Legii Bugetului de stat pe anul 2021, precum și a planificării cheltuielilor bugetare pe anul viitor 2022, pentru susținerea proiectului național strategic Zona Metropolitană Dunărea de Jos ca Poartă a Uniunii Europene către Est și platformă logistică de nivel continental.
5. Care este volumul fondurilor europene atrase până în prezent pentru valorificarea potențialului de dezvoltare și polarizare a zonei strategice Brăila-Galați.
6. Dacă Guvernul României ar putea avea în vedere exonerarea de la plata impozitelor și taxelor a agenților economici autohtoni care ar participa la dezvoltarea potențialului de polarizare a sistemului urban Brăila-Galați.

Vă rugăm să transmiteți răspunsul oral și în scris.