Adresată: Domnului Marcel Ioan BOLOȘ, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene
De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău
Circumscripția electorală: 1 Alba
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Ședința Senatului din data de: 12 martie 2025
Obiectul interpelării: PNRR – un „ajutor de înmormântare” pentru România?
Va pierde 19 miliarde euro guvernul PSD-PNL-UDMR (plus USR care l-a întocmit)?
Stimate Domnule Ministru,
Planul Național de Redresare și Reziliență PNRR ar trebui să fie un motor al dezvoltării României.
(Alături de fondurile europene de coeziune – dar de ele urmează să ne ocupăm.)
În practică însă implementarea PNRR-ului se confruntă cu probleme multiple, sistemice.
Multe dintre reformele la care PNRR-ul obligă România fie stagnează, fie sunt nocive sau chiar au consecințe dezastruoase.
Sunt multe premise ca România să piardă fondurile din PNRR rămase neabsorbite.
Există uriașe întârzieri în derularea proiectelor, grave blocaje administrative și mari dificultăți financiare.
Toate au potențialul de a afecta masiv modernizarea infrastructurii, educației, sănătății și digitalizării în România.
România are alocate prin PNRR 28,5 miliarde euro, din care 14,9 miliarde împrumut și 13,6 miliarde grant (nerambursabili).
Alocarea este distribuită în 16 componente ce depind de îndeplinirea a 518 jaloane, vizând 66 reforme, 111 investiții și 177 măsuri.
La această dată absorbția din PNRR este după cum urmează:
Până în prezent prin PNRR România a primit 9,1 miliarde euro, respectiv:
- prefinanțare 3,79 miliarde euro (prefinanțare totală aferentă întregului program, 13% din totalul de 28,5)
- plus 5,31 miliarde euro valoare aferentă celor două cereri de plată depuse și plătite.
Așadar, din cei 9,1 miliarde euro încasați 3,79 miliarde sunt prefinanțare; 2,56 miliarde tranșa 1 de plată; 2,75 miliarde tranșa 2 de plată.
Din cele 9,1 miliarde euro, 6,4 miliarde euro au fost efectiv cheltuiți; restul de 2,7 miliarde euro reprezintă o parte din prefinanțarea de circa 3,8 miliarde,folosită proporțional cu valorile decontate prin cereri de plată.
La situația gravă a absorbției se adaugă și blocarea tranșei nr. 3 de plată. Cererea de plată nr. 3 în valoare de 2,7 miliarde euro este în acest moment blocată, cauza fiind neîndeplinirea unor jaloane. Deblocarea ei depinde de îndeplinirea jaloanelor privind reglementarea echitabilă a pensiilor speciale, numirea managerilor în societăți cu capital de stat și reglementarea fiscală a microîntreprinderilor.
Rezultă că au rămas de absorbit (martie 2025) 19,4 miliarde euro din totalul de 28,5 miliarde euro.
Când vom încasa acest rest de 19 miliarde, având în vedere că mai avem un an, perioada pentru PNRR încheindu-se în 2026? Dumnezeu știe. Asta, dacă vom mai apuca să luăm ceva din ei. De ce? Deoarece se prefigurează intenția ca Bruxelles-ul să ne ia (nouă și celorlalte state membre) toți banii rămași neconsumați din PNRR.
Scopul este unul nobil: să fie alocați susținerii Ucrainei, precum și unui imens efort de înarmare numit „ReArm Europe”.
UE a intrat oficial în era „reînarmării”, pentru a sprijini Ucraina (pe termen scurt) și a-și asigura propria autonomie strategică prin capabilități de auto-apărare (pe termen lung).
Miliarde €
| PNRR | Alocați de UE | Încasați de România | Cheltuiți de România | Rămași neabsorbiți | Rămași necheltuiți |
| Granturi | 13,6 | 4 | 4 | 9,6 | 9,6 |
| Împrumut | 14,9 | 1,3 | 1,3 | 13,6 | 13,6 |
| (prefinanțare) | 3,79 | 0,79 | 3 | 3 | |
| Total | 28,5 | 9,1 | 6,4 | 19,4 | 22,1 |
Miliarde €
| Total încasați de România | din care | Total cheltuiți | |
| Prefinanțare | 3,79 (13% din total) | 0,7 aferent tranșelor 1+2 | |
| Tranșa 1 | 2,56 | 1,8 nerambursabili | 2,56 |
| 0,05 împrumut | |||
| 0,71 prefinanțare | |||
| Tranșa 2 | 2,75 | 2,2 nerambursabili | 3,2 |
| 1 împrumut | |||
| Total | 9,1 | 6,4 |
Deși s-au semnat contracte de finanțare în valoare totală de 44 miliarde euro, progresul în utilizarea efectivă a acestor fonduri este lent. Cheltuielile efectuate până acum sunt sub 7 miliarde euro, rata medie de progres financiar fiind doar 19,86%.
| Tranșa 3 | Blocată | 2,7 miliarde |
Cererea 3 are 74 ținte/jaloane. Cele mai multe aveau termen inițial de finalizare trimestrul III 2022 și trimestrul IV 2022, fiind prelungit la renegociere.
Dintre cele neîndeplinite, în continuare nu avem niciun draft pentru legea salarizării unitare, și nici recalcularea pensiilor nu e finalizată. Probabil întreaga sumă aferentă Tranșei 3 va fi suspendată în 2025. Banii nu au fost nici acum, la câteva luni de la aprobarea parțială a Comisiei, virați României și nu există acceptul final pentru plată.
Jalonul 215 privind pensiile speciale: Curtea Constituțională s-a pronunțat pe 4 februarie 2025 pentru pensiile militarilor, dar așteptăm publicarea deciziei. S-a pronunțat și pe neconstituționalitatea impozitării cu 20% a părții necontributive pentru magistrați. Acest jalon neîndeplinit înseamnă 660 milioane euro pentru România. Deci s-ar putea ca din suma pe care o avem de încasat să ni se mai rețină 660 milioane euro doar pentru pensiile speciale. E un jalon încă neînchis în relația cu Comisia Europeană.
Cererea de plată 3 are probleme la jaloanele 72, 79, 86, 121, 206, 440, pentru care România n-a furnizat informații privind implementarea, astfel încât tranșa 3 să fie plătită. Astfel:
Jalonul 72: modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare
Jaloanele 79, 121 și 440 privind guvernanța corporativă: AMEPIP, selectare administratori la companii de stat: alți 400 milioane euro suspendați (Ministerul Energiei).
Jalonul 206 cadrul fiscal pentru microîntreprinderi, acum pare a fi fost implementat, sperăm să fie închis și în astfel 330 milioane euro să fie salvați.
Jalonul 86 – dezvoltarea rețelelor de transport metrou București, Cluj.
2025 ar putea fi al doilea an consecutiv în care România să nu încaseze niciun euro din PNRR.
Și Cererea nr. 4 și celelalte două cereri, 5 și 6, programate pentru acest an, sunt mult întârziate.
Cererea de plată nr. 4 în valoare de 2,4 miliarde euro trebuia depusă în septembrie 2024. Avea 46 ținte și jaloane, din care 15 nerealizate. Este amânată pe termen nedefinit.
Principalele jaloane aferente Cererii de Plată 4 care n-au fost îndeplinite:
Jalon 16 Adoptarea Conceptelor de proiect, inclusiv a studiilor de fezabilitate, pentru 13 baraje existente.
Jalon 24 Completarea legislației în domeniul forestier, pentru a combate exploatarea forestieră ilegală și a îmbunătăți gestionarea pădurilor.
Jalon 158 Digitalizarea a minim 60 instituții de sănătate publică printre care: Ministerul Sănătății, Direcțiile Județene de Sănătate Publică, Serviciile Județene de Ambulanță, Agenția Națională de Transplant, Registrul Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice, Agenția Națională a Medicamentului, Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog București.
Jalon 214 – Intrarea în vigoare a noii Legi a pensiilor: sustenabilitatea fiscală a sistemului de pensii, echitatea, respectarea principiului contributivității, caracterul adecvat al pensiilor mici/ minime /sociale. Recalcularea pensiilor nu e finalizată încât jalonul să fie declarat îndeplinit. Știm cu toții ce brambureală a ieșit cu softul de la pensii.
Jalonul 227 – Modernizarea infrastructurii hardware-software a sistemului informatic al Ministerului Finanțelor / ANAF.
Jalonul 315 – Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.
Jalonul 336 – Lucrări de construcție și modernizare a noilor muzee și memoriale dedicate opresiunii, inclusiv comunistă, Revoluției din 1989. 3 muzee noi construite și alte 5 renovate.
Jalonul 367 – 2000 cabinete ale medicilor de familie dotate sau renovate.
Jalonul 368 – 10 unități medicale mobile dotate cu aparatură pentru screeningul de cancer mamar și cancer de col uterin.
Jalonul 420 – Intrarea în vigoare a Legii privind salarizarea în administrația publică. Ea trebuie să prevadă o metodologie unitară de calcul pentru a spori echitatea salarizării în sectorul bugetar – aplicarea principiului plății egale pentru muncă de valoare egală -, de a asigura tratamentul nediscriminatoriu în stabilirea sporurilor și corelarea performanțelor cu salariul plătit.
Cererile de plată 5 (în valoare de 4 miliarde euro) și 6 (în valoare de 3,1 miliarde euro), conform calendarului renegociat în 2023, au termen de depunere martie și septembrie 2025. Împreună ar trebui să aducă 9.3 miliarde euro.
Se intenționează decuplarea jalonului privind Legea salarizării unitare a bugetarilor de Cererea de Plată 4, deoarece Comisia Europeană a decis că aplicarea ei se va putea face abia când deficitul bugetar va fi sub 5%.
În acest context, adoptarea în Parlament se poate amâna pentru ultima cerere de plată sau se poate discuta chiar eliminarea acestui jalon, care va rămâne totuși o condiție legată de Planul fiscal de reducere a deficitului bugetar.
Dată fiind întârzierea execuției PNRR, e de așteptat ca în cadrul renegocierii cu CE să se solicite și renunțarea la 3 miliarde euro pentru investiții ce nu se vor mai putea finaliza la termen. La MIPE sunt variante în lucru, dar totul decurge netransparent, în secret. Pachetul de renegociere va include probabil altă modificare a calendarului de depunere a cererilor de plată, ceea ce va însemna bani și mai puțini.
Problemele sunt complexe și au un imens impact bugetar, costul neîndeplinirii jaloanelor fiind devastator pentru România. Evident, guvernele succesive ale ultimilor ani n-au putut folosi banii europeni, acumulând întârzieri uriașe. Este improbabil că vor reuși în 2025 să depună Cererile de plată 5 și 6 în valoare de 7 miliarde euro.
Grav este și că banii deja absorbiți se duc la firme străine în loc să finanțeze firme românești. Doar un exemplu: 600 milioane euro contract cu firma poloneză PESA pentru garnituri de tren, în loc să se achiziționeze de la o firmă precum Astra Vagoane Arad.
Având în vedere cele de mai sus:
- Cum motivați situația de mai sus, caracterizată prin întârzieri cauzate de neîndeplinirea jaloanelor și reformelor aferente acestora?
- Ce măsuri veți lua pentru absorbția integrală a fondurilor din PNRR?
- Vă rog să comunicați impactul prezent asupra sectoarelor economice afectate al neîndeplinirii la termen a reformelor și jaloanelor asumate.
Comments are closed