De către: Senator Andrei Busuioc
Circumscripția electorală: nr. 39 – Vaslui
Grupul parlamentar: AUR
Ședința Senatului din data de: 31.05.2023
Titlul declarației politice: Redeschiderea fostelor centre de vaccinare, cu scopul stabilirii riscului de AVC, tromboză, cancer, scleroză multiplă și a altor probleme de sănătate, ca efect al vaccinării împotriva COVID-19
Stimați colegi,
Pandemia COVID-19 și criza globală ce a urmat ne-a afectat enorm din punct de vedere economic, politic, social, dar nu numai. Cel mai de preț și important domeniu, dar și aspect al vieții, care a avut și are de suferit consecințe grave a urmare a răspândirii virusului SARS-CoV-2, este reprezentat de domeniul sănătății. Toate domeniile precedent menționate au fost și încă sunt afectate ca urmare a răspândirii virusului SARS-CoV-2, însă, consider faptul că a pune la punct domeniul sănătății și a proteja mai întâi sănătatea noastră trebuie să prezinte pentru noi un interes major. Sănătatea are prioritate.
Odată cu apariția vaccinului salvator împotriva virusului SARS-CoV-2, ni s-a recomandat să îl utilizăm, urmând și schema completă de vaccinare pentru a obține efectele dorite. Recomandarea menționată, în cadrul perioadei critice a pandemiei COVID-19, a fost reprezentată de o „recomandare obligatorie” dacă am fi dorit să ieșim din locuințele noastre pentru a ne face cumpărăturile, pentru a achita facturile, pentru a rezolva probleme cotidiene, pentru a-i vedea pe cei dragi, poate chiar pentru a merge la locul de muncă sau doar pentru a ne bucura de o rază de soare (ce s-ar fi dovedit extrem de benefică datorită acumulării de Vitamina D).
Deoarece în cadrul acestei perioadei critice a pandemiei COVID-19 ni s-au prezentat zilnic știri având ca subiect principal rata mortalității/ rata îmbolnăvirilor ca urmare a infectării cu virusul SARS-CoV-2 și tulpinile care au urmat, iar frica poporului ajunsese la culmi înalte, populația a ascultat recomandările sanitare privind vaccinarea cu schema completă și a acționat ca atare. Ceea ce nu s-a știut de către populație la momentul dat și nu s-a prezentat suficient în cadrul știrilor este reprezentat de repercusiunile vaccinării pe termen scurt și pe termen lung.
Însă, studiile medicale care s-au realizat post vaccinare reprezintă acum un fundament pentru cele de urmează a fi prezentate.
Conform unui studiu realizat de HPRA, Health Products Regulatory Authority, HPRA Safety Update COVID-19 Vaccines, Overview of National Reporting Experience Publication date: 17 February 2023, se menționează următoarele: de la începutul vaccinării împotriva COVID-19, în Irlanda, și până la 31 ianuarie 2023, un total de 20.835 raportări de reacții adverse suspectate au fost notificate către HPRA. Numărul de administrări de doze de vaccin împotriva COVID-19 în această perioadă este raportat la 8.056.180, din care 4.637.411 au fost administrate ca rapel. Din punct de vedere al vaccinului cu ARNm, au fost raportate 13.800 de cazuri de simptome adverse. Din punct de vedere al acestui vaccin, au fost prezentate în cadrul studiului următoarele efecte adverse: 10% sau mai multe descriu reacții adverse cum ar fi: febră, durere (nespecifică), oboseală, cefalee, greață, iar 1% până la mai puțin de 10% descriu reacții adverse cum ar fi: diaree, senzație de furnicături în gură, vărsături, amețeli, somnolență, leșin/ senzație de leșin, migrenă, amorțeală/senzații reduse, furnicături/înțepături, dureri de spate, dureri de articulații/membre, dureri musculare/slăbiciune/spasm/înțepenire, dureri de gât, vedere încețoșată, disconfort/durere toracică, frisoane, disconfort general, stare de rău, senzație de cald/răceală, senzație de gripă, simptome de gripă, lipsă de energie, umflături inclusiv la nivelul picioarelor/brațelor/feței, subrațului, durere la subraț, tuse, dificultăți de respirație, durere în gât, dificultăți în îndeplinirea sarcinilor zilnice (cum ar fi imposibilitatea temporară de a merge la locul de muncă, necesitatea de a sta în pat), senzație de anxietate, insomnie/dificultăți de somn, ritm cardiac crescut/cefalee, tensiune arterială crescută, înroșirea locului de injectare, durere, mâncărime, umflături, erupții cutanate, dificultate în mișcarea brațului injectat, lipsa poftei de mâncare, tulburări menstruale, noduli limfatici dureroși/umflați, piele roșie/roșie, transpirație, erupție cutanată generală, mâncărime, erupție cutanată cu mâncărimi, urticarie, diagnostic ulterior de COVID-19, tinitus (țiuituri în urechi), simptome asemănătoare vertijului.
De asemenea, în cadrul aceluiași studiu realizat de HPRA, Health Products Regulatory Authority, HPRA Safety Update COVID-19 Vaccines, Overview of National Reporting Experience Publication date: 17 February 2023, se prezintă următoarele aspecte cheie:
- În ceea ce privește vaccinurile cu ARNm, până la 31 ianuarie, HPRA a primit un total de 135 de rapoarte care descriu efecte secundare suspectate de miocardită (51 de rapoarte), pericardită (61 de rapoarte) sau o combinație a amândurora (23 de rapoarte).
- HPRA a monitorizat îndeaproape rapoartele de suspiciune ce privesc efectele secundare primite care descriu un efect secundar fatal. Până la 31 ianuarie, au fost primite în total 124 de rapoarte care descriu o persoană despre care se știe că a fost vaccinată și care a decedat ulterior. Dintre acestea, 101 au fost raportate ca fiind realizate cu un vaccin cu ARNm, 14 cu vaccinuri cu vectori adenovirali, iar restul de nouă au fost raportate ca fiind realizate cu un vaccin de marcă necunoscută/neprecizată. În cazul în care a fost indicată vârsta, majoritatea (aproximativ două treimi) descriu o persoană cu vârsta de 75 de ani și peste, cu vârsta mediană a persoanelor fiind de 80 de ani. Dintre acestea, 68 de decese au avut loc la bărbați și 56 la femei. Pentru un număr de rapoarte, cauza decesului nu a fost confirmată la momentul raportării, fiind așteptate rezultatele autopsiei. Este important de reținut faptul că HPRA a primit raportări pe baza suspiciunii unui raportator precum că o experiență adversă poate fi asociată cu un vaccin. Ca atare, acestea sunt denumite efecte secundare “suspectate”.
Conform unui studiu prezentat în cadrul National Library of Medicine, National Center of Biotechnology Information, Neurological Complications Following COVID-19 Vaccination, în urma diferitelor tipuri de vaccinare împotriva COVID-19, s-a constatat o apariție mai ridicată decât s-a așteptat a efectelor adverse neurologice grave, cum ar fi tromboza venoasă cerebrală, paralizia Bell, mielita transversă și sindromul Guillain-Barré, alături de alte efecte comune, cum ar fi durerile de cap.[1]
Conform unui studiu prezentat în cadrul Journal of Stroke & Cerebrovascular Diseases, Stroke Associated with COVID-19 Vaccines, rezultatele obținute sunt următoarele: majoritatea pacienților studiului sunt femei cu vârsta sub 60 de ani și care au primit vaccinul ChAdOx1 nCoV-19. Majoritatea studiilor au raportat CVST (tromboza sinusului venos cerebral) cu sau fără accident vascular cerebral ischemic sau accident vascular cerebral hemoragic, iar unele cu trombocitopenie trombotică indusă de vaccin (VITT). Cel mai frecvent simptom clinic al CVST observat după vaccinarea împotriva COVID-19 a fost durerea de cap. Evoluția clinică a CVST după vaccinarea împotriva COVID-19 poate fi mai severă decât CVST care nu este asociată cu vaccinarea COVID-19. Gestionarea CVST în urma vaccinării COVID-19 reprezintă o provocare și poate fi diferită în termeni de tratament standard al CVST. Heparina cu greutate moleculară mică este utilizată în mod obișnuit în tratamentul CVST. Cu toate acestea, aceasta poate agrava rezultatele în cazul CVST asociate cu VITT.[2]
Conform unui studiu intitulat COVID-19 Vaccine-Associated Cerebral Venous Thrombosis in Germany, care a avut ca obiectiv estimarea incidenței trombozei venoase cerebrale (TVC) în decurs de o lună de la administrarea primei doze și frecvența trombocitopeniei trombotice imune induse de vaccin ca mecanism de bază după vaccinarea cu BNT162b2, ChAdOx1 și mRNA-1273, în Germania, s-a constatat faptul că în total au fost raportate 45 de cazuri de TVC. În plus, au fost înregistrate 9 accidente vasculare cerebrale ischemice primare, 4 hemoragii intracerebrale primare și 4 alte evenimente neurologice. Dintre pacienții cu TVC, 35 erau de sex feminin, iar 36 au fost mai tineri de 60 de ani. 53 de evenimente au fost observate după vaccinarea cu ChAdOx1 (85,5%), 9 după vaccinarea cu BNT162b2 (14,5%) și nici unul după vaccinarea cu mRNA-1273. După 7.126.434 de prime doze de vaccin, rata de incidență a TVC în decurs de o lună de la administrarea primei doze a fost de 0,55 la 100.000 persoane/lună.[3]
Conform News Medical Life Sciences, articolul The safety profile and the actual known adverse effects of COVID-19 vaccines in at-risk and healthy individuals ne spune faptul că dovezile clinice indică o creștere a simptomelor de autoimunitate în urma vaccinării cu COVID-19. O meta-analiză a raportat manifestări neurologice după prima doză de vaccin împotriva SARS-CoV-2 la unele subgrupe de pacienți și s-a remarcat, de asemenea, că mai mult de jumătate dintre aceste evenimente au avut loc la persoane cu antecedente de autoimunitate. S-a raportat că vaccinurile cu ARNm și cele vectorizate de virusuri au declanșat episoade asemănătoare sclerozei multiple. Recent, un studiu a evidențiat niveluri crescute de troponină T în sânge după vaccinarea împotriva COVID-19 la toți subiecții testați cu lupus eritematos sistemic (LES), ceea ce implică leziuni cardiace. Deși nivelurile biomarkerilor au scăzut în timp, faptul că toți subiecții au prezentat niveluri mai ridicate este îngrijorător.[4]
De asemenea, conform unui studiu realizat, ni se aduc la cunoștință complicațiile diverselor forme de vaccin:
– AstraZeneca: cefalee, tromboza venoasă cerebrală, mielită transversă, paralizie Bell, encefalomielită acută diseminată, hemoragie intracerebrală, accident vascular cerebral ischemic, encefalopatie, sindromul Parsonage-Turner, herpes zoster, tinitus și patologii ale urechii, convulsii, nevrită optică unilaterală și bilaterală.
– Johnson & Johnson: tromboza venoasă cerebrală, mielită transversă, SGB, atac ischemic tranzitoriu
– Sputnik: cefalee, scleroza multiplă[5]
– Sinovac: cefalee, mielită transversă, paralizie Bell, encefalomielită acută diseminată, neuromielită optică
– Sinopharm: recidivă de scleroză multiplă, neuromielită optică
– Covaxin: paralizie Bell[6]
Articolul Herpes zoster following COVID-19 vaccination in an immunocompetent and vaccinated for herpes zoster adult: A two-vaccine related event? prezintă următoarele informații: recent, a fost raportată reactivarea virusului varicelo-zosterian după administrarea diferitelor vaccinuri împotriva SARS-CoV-2, deși cauzalitatea este încă în curs de investigare. Dezvoltarea herpesului zoster (HZ) a fost raportată ca efect secundar în urma vaccinării cu vaccinuri cu ARNm la pacienți, cu sau fără imunosupresie cunoscută. În prezenta lucrare, se descrie pentru prima dată un caz interesant de herpes zoster după vaccinarea cu ARNm împotriva SARS-CoV-2 la un adult imunocompetent în vârstă de 53 de ani, fără comorbidități cunoscute, care a fost vaccinat anterior cu un vaccin viu atenuat împotriva zosterului (Zostavax).[7] De asemenea, articolul Herpes zoster ophthalmicus after COVID-19 vaccine booster in healthy younger adult: a case report prezintă următoarea informație: de la începutul anului 2021, au existat tot mai multe rapoarte de reactivare a herpesului zoster (reactivarea virusului varicelo-zosterian VVZ) după vaccinarea împotriva COVID-19.[8] Totodată, prin intermediul articolului Disseminated and localised herpes zoster following Oxford-AstraZeneca COVID-19 vaccination se susține faptul că rapoartele recente sugerează apariția herpesului zoster la persoanele imunocompetente fără factori de risc, în urma vaccinurilor Pfizer (BNT162b2), Moderna (mRNA-1273), Covaxin (BBV152) și AstraZeneca (AZD1222) împotriva bolii Coronavirus 2019.[9]
Articolul Emergence of Post COVID-19 Vaccine Autoimmune Diseases: A Single Center Study susține faptul că este primul studiu care a inclus cel mai mare număr (31 de pacienți) de noi apariții de boli autoimune confirmate legate de vaccinurile Covid-19.[10]
De asemenea, din punct de vedere al cercetărilor și al investigațiilor medicale realizate asupra persoanelor vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2, se constată prezența studiilor medicale de specialitate prin intermediul cărora se dorește confirmarea prezenței sau a absenței legăturii dintre vaccin și cancerul la femei. Printre aceste studii se numără studiul intitulat Axillary adenopathy detected on breast MRI following COVID-19 vaccination: outcomes and follow-up recommendations.[11] Se poate constata astfel seriozitatea și interesul care sunt acordate efectelor negative ce pot apărea post vaccinare și implicarea cercetătorilor în a afla cât de îngrijorătoare sunt de fapt aceste efecte.
Studiul intitulat Hematologic Malignancies Diagnosed in the Context of the mRNA COVID-19 Vaccination Campaign: A Report of Two Cases, publicat pe National Library of Medicine, National Center of Biotechnology Information, a avut ca scop prezentarea a două cazuri de tumori maligne hematologice: limfom non-Hodgkin cu celule B mari difuze și limfom cu celule T/NK, diagnosticate la scurt timp după administrarea vaccinului COVID-19 cu ARNm. În primul caz este prezentată o pacientă de sex feminin care a fost internată cu o masă cervicală suspectă care a apărut la o săptămână după administrarea celei de-a doua doze de vaccin BNT162b2 COVID-19. Extirparea chirurgicală urmată de evaluarea patologică a specimenului a confirmat diagnosticul de limfom non-Hodgkin cu celule mari B difuze. În cel de-al doilea caz este prezentat un pacient de sex masculin care a fost internat cu multiple leziuni orale ulcerative apărute în a treia zi după doza inițială de vaccin BNT162b2 COVID-19. Aceste leziuni au avut un caracter progresiv, iar în lunile următoare s-au complicat cu episoade repetitive de sângerări orale abundente, care au necesitat transfuzii de sânge. Biopsia incizională a leziunilor și evaluarea patologică a specimenelor au confirmat diagnosticul de limfom cu celule T/NK. Concluziile studiului sugerează următoarele: clinicienii ar trebui să rămână vigilenți și să raporteze orice manifestări potențial agresive care apar în contextul vaccinării cu ARNm COVID-19, cum ar fi aceste cazuri de tumori hematologice maligne, pentru a promova investigații suplimentare privind mecanismele particulare de acțiune ale vaccinurilor COVID-19 și pentru a oferi cea mai bună îngrijire medicală pacienților.[12]
Din punct de vedere al studiilor prin intermediul cărora se dorește confirmarea prezenței sau a absenței legăturii dintre vaccin și cancer, se numără studiul intitulat B-cell lymphoblastic lymphoma following intravenous BNT162b2 mRNA booster in a BALB/c mouse: A case report. În cadrul acestui articol se susține faptul că este prezentat primul caz de limfom limfoblastic cu celule B în urma vaccinării intravenoase cu doze mari de ARNm COVID-19 (BNT162b2) la un șoarece BALB/c. La două zile de la vaccinarea de rapel (adică la 16 zile de la vaccinare inițială), la vârsta de numai 14 săptămâni, animalul a suferit moarte spontană cu organomegalie și infiltrare malignă difuză a mai multor organe extranodale (inimă, plămâni, ficat, rinichi, splină) prin neoplasm limfoid.[13]
Însă, nu doar cancerul reprezintă un efect extrem de îngrijorător pe termen lung al vaccinării împotriva COVID-19, ci și scleroza multiplă. Articolul intitulat New Onset Multiple Sclerosis Post-COVID-19 Vaccination and Correlation With Possible Predictors in a Case-Control Study ne prezintă informații referitoare la apariția sclerozei multiple ca efect advers al administrării vaccinului împotriva COVID-19. Astfel, în cadrul acestui studiu a fost raportat debutul apariției sclerozei multiple (SM) după administrarea vaccinului COVID-19. În total, au fost studiați 65 de participanți, care au fost împărțiți în două grupe. Grupul A a inclus 32 de pacienți cu SM care au fost diagnosticați după administrarea vaccinului COVID-19, iar grupul B a inclus 33 de participanți care au primit vaccinurile COVID-19 și nu au dezvoltat SM. Prin intermediul acestui studiu s-a demonstrat faptul că au existat corelații semnificative între următorii factori de risc și dezvoltarea SM după vaccinarea împotriva COVID-19: vaccinul Pfizer, nivelul seric scăzut de vitamina D, EBNA1-IgG pozitiv și istoricul familial de SM. Se observă astfel prezența unei legături între dezvoltarea sclerozei multiple și utilizarea vaccinul Pfizer.[14]
Studiul denumit Case Report: Multiple Sclerosis Relapses After Vaccination Against SARS-CoV2: A Series of Clinical Cases subliniază, de asemenea, prezența unei legături între scleroza multiplă și vaccinarea împotriva COVID-19. Aici, sunt descrise 16 cazuri de re/activare a SM confirmate clinic și radiologic care au apărut după administrarea vaccinurilor COVID-19 la pacienții cu SM. Concluziile studiului susțin faptul că există un număr ridicat de pacienți cu SM care au recidivat după vaccinul COVID-19 într-o perioadă relativ scurtă de timp. Acest lucru impune necesitatea unei supravegheri post vaccinare ample la pacienții cu SM. De asemenea, este necesară realizarea unor studii de mari dimensiuni pentru a estima frecvența recidivelor de SM, dovedite atât clinic, cât și prin RMN, care ar putea apărea în perioada post vaccinală.[15] În mod asemănător, studiul denumit Multiple sclerosis relapse after COVID-19 vaccination: A case report-based systematic review prezintă legătura dintre recidiva de scleroză multiplă și vaccinarea împotriva COVID-19. Rezultatele studiului au arătat următoarele: au fost analizate 29 de cazuri. Durata medie între vaccinarea COVID-19 și apariția recidivei a fost de 9,48 ± 7,29 zile. Dintre pacienți, 22 de cazuri au prezentat recidivă după prima doză de vaccin COVID-19, unul după a doua doză și cinci după doza de rapel. Tipul de vaccin a fost necunoscut pentru un pacient. Cele mai frecvente simptome ale recidivelor au fost deficitele senzoriale (parestezie, amorțeală, disestezie și hipoestezie) și slăbiciune.[16]
Conform următorului articol de știre, RAPORT POZITIV, DATE ALARMANTE Zeci de mii de reacţii adverse la vaccinurile anti-Covid, „41.486 de reacţii adverse au fost raportate oficialităţilor în perioada 27 decembrie 2020-31 decembrie 2021, potrivit unui raport întocmit de CNCAV. Dintre acestea, 11.208 privesc tulburări ale sistemului nervos, 7781 – tulburări scheletice şi ale ţesutului conjunctiv şi 2957 – tulburări gastrointestinale”.[17]
Am adus astfel în discuție o serie considerabilă de efecte adverse negative raportate ca urmare a vaccinării împotriva COVID-19. După aducerea în discuție a acestei serii de studii și articole care demonstrează prezența efectelor adverse negative după administrarea vaccinului împotriva virusului SARS-CoV-2, consider faptul că ar trebuie să ajutăm populația prin implementarea unor măsuri de prevenție și ajutor absolut necesar.
Printre aceste măsuri de prevenție și ajutor se numără verificarea gratuită a profilului trombotic, pentru toți cetățenii vaccinați. De asemenea, consider faptul că înființarea unor departamente pentru recoltarea analizelor, având ca sediu fostele centre de vaccinare, s-ar dovedi utilă în rândul populației. Aceste departamente pot fi concepute sub forma unor centre de urmărire a evoluției/ involuției persoanelor vaccinate care să ofere, alături de verificarea gratuită a profilului trombotic, recoltarea analizelor medicale pentru a urmări riscul sau evoluția unor markeri pentru cancer.
Statul român și autoritățile au dat dovadă de o mobilizare extraordinară pentru implementarea centrelor de vaccinare în cadrul pandemiei COVID-19 și pentru susținerea acestora din punct de vedere financiar și material. De asemenea, statul român a dovedit o implicare excepțională în susținerea financiară a personalului medical din cadrul fostelor centre de vaccinare. Sunt de părere că avem în față o potențială criză sanitară, datorată efectelor negative ce apar post vaccinare. Aceste efecte adverse pot fi regăsite în cadrul multitudinii de studii și cercetări medicale de specialitate care au fost realizate exclusiv în acest scop, declarația de față prezentând doar o parte infimă dintre acestea. De asemenea, studiile, cercetările și articolele medicale ce au ca scop prezentarea efectelor negative pe termen lung ale vaccinului realizat împotriva COVID-19 continuă să apară, acest fapt reprezentând și motivul cererii de față.
De asemenea, din punct de vedere al măsurilor de prevenție și ajutor, se pot efectua teste privind riscul de accident vascular cerebral, oferirea de tratament gratuit în cazul celor afectați negativ și recuperarea după AVC / fiziokinetoterapie. Pentru cei care au suferit reacții adverse grave după vaccin, și care au documente medicale prin intermediul cărora să se demonstreze starea lor de sănătate favorabilă înainte de vaccin ( fișa medicală provenită de la medicul familie, adeverințe medicale, fișele de externare), o modalitate de a-i sprijini este prin oferirea de compensații financiare. Pentru persoanele care raportează apariția cancerului sau a sclerozei multiple (inclusiv recidiva acesteia), consecință a conexiunii științific bazate, între vaccinare împotriva virusului SARS-CoV-2 și dezvoltarea unor tipuri de cancer sau a sclerozei multiple, acordarea de gratuitate, pe baza dovezii de vaccinare, pentru tratament.
Ne-a fost recomandată vaccinarea pentru a ne proteja pe noi și pentru a-i proteja pe cei din jurul nostru. Acum, suntem expuși unui risc de a întâmpina efecte adverse majore. Sănătatea a avut prioritate în timpul perioadei critice a pandemiei COVID-19, însă are și acum!
Cu respect,
Senator
Andrei Busuioc
[1] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9707152/
[2] https://www.strokejournal.org/article/S1052-3057(22)00131-8/fulltext
[3] https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/ana.26172
[4] https://www.news-medical.net/news/20230207/The-safety-profile-and-the-actual-known-adverse-effects-of-COVID-19-vaccines-in-at-risk-and-healthy-individuals.aspx
[5] https://eurjmedres.biomedcentral.com/articles/10.1186/s40001-023-00992-0/tables/2
[6] https://eurjmedres.biomedcentral.com/articles/10.1186/s40001-023-00992-0/tables/1
[7] https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2589936822000093
[8] https://ecevr.org/DOIx.php?id=10.7774/cevr.2023.12.1.82
[9] https://ijdvl.com/disseminated-and-localised-herpes-zoster-following-oxford-astrazeneca-covid-19-vaccination/
[10] https://www.dovepress.com/emergence-of-post-covid-19-vaccine-autoimmune-diseases-a-single-center-peer-reviewed-fulltext-article-IDR
[11] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9546499/#:~:text=In%20breast%20imaging%2C%20unilateral%20axillary,for%20locally%20advanced%20breast%20cancer.&text=However%2C%20studies%20have%20shown%20that,44%25%20on%20breast%20imaging%20examinations
[12] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9316988/
[13] https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fonc.2023.1158124/full
[14] https://www.cureus.com/articles/137279-new-onset-multiple-sclerosis-post-covid-19-vaccination-and-correlation-with-possible-predictors-in-a-case-control-study#!/
[15] https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fneur.2021.765954/full
[16] https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0967586822003319
[17] https://www.bursa.ro/raport-pozitiv-date-alarmante-zeci-de-mii-de-reactii-adverse-la-vaccinurile-anti-covid-43647842
Nu există răspunsuri