DECLARAȚIE POLITICĂ
Adresată de către: Senator Andrei BUSUIOC
Circumscripția electorală: nr. 39, Vaslui
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Data: 25/10/2023
Titlul declarației politice: Practica operatorilor economici financiari bancari de pe teritoriul României de a priva clienții de resursele financiare proprii, în contextul în care CCR aprobă noile măsuri fiscal bugetare
Stimați colegi și cetățeni,
De curând, Curtea Constituțională a României a aprobat Legea privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, prin intermediul căreia se dorește și adoptarea, printre alte modificări fiscale și bugetare, a reducerii plafonului pentru tranzacțiile în numerar și utilizarea de instrumente de plată fără numerar. În contextul în care Curtea Constituțională a României, prin intermediul ședinței din data de 18 octombrie 2023, a constatat că Legea privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung este constituțională[1], considerăm faptul că totalitatea operatorilor economici financiari bancari de pe teritoriul României, care, până în momentul prezent, au oferit servicii bancare clienților ce au reprezentat obiectul multiplelor sesizări și reclamații, sunt expuși obligației morale de a-și îmbunătăți calitatea serviciilor bancare, oferind clienților servicii de cea mai înaltă calitate, și de a
determina o creștere a gradului de încredere pe care cetățenii o manifestă în relația cu instituțiile bancare, încurajându-i, astfel, să adopte noile măsuri fiscal bugetare.
Privind din punct de vedere al livrării de servicii bancare de cea mai înaltă calitate, clienții serviciilor bancare, însă și cetățenii care încă nu sunt utilizatorii acestor servicii, constată o discrepanță majoră între anumite practici ale operatorilor economici financiari bancari de pe teritoriul României și noile măsuri fiscal bugetare ce limitează tranzacțiile cu numerar.
Aceste practici ale anumitor operatori economici financiari bancari de pe teritoriul României, incompatibile cu noile măsuri fiscal bugetare ce limitează utilizarea numerarului drept instrument de tranzacționare, fac referire la practica de a opri sumele aferente unei tranzacții eșuate realizate în cadrul diferitelor lanțuri de hipermarketuri și magazine și returnarea sumelor la o dată ulterioară, blocând astfel accesul la resursele necesare, cât și la fondurile proprii, pentru a achiziționa resursele din cadrul altui magazin.
Rezultatele unui studiu recent efectuat de către Ipsos au concluzionat faptul că „Doar 1 din 10 români are încredere în băncile din România, în timp ce 23% dintre cetățeni se simt înșelați în relația cu instituțiile bancare.”[2]
Aceste date nu pot fi decât confirmate în contextul în care, în cadrul săptămânilor precedente, însă nu numai, numeroși cetățeni care utilizează cardul bancar drept principal instrument financiar de plată au constatat imposibilitatea, ori dificultatea, de a utiliza acest instrument de plată pentru achizițiile efectuate în cadrul diferitelor lanțuri de hipermarketuri și magazine. Odată ajunși la casele de marcat, cetățenii care utilizează cardul bancar drept principal instrument financiar de plată au fost întâmpinați de erori constante ale terminalelor POS, erori ce au adus după sine imposibilitatea de a achita cele necesare, însă nu numai.
O serie dintre acești cumpărători care s-au aflat în imposibilitatea de a achita produsele au observat, cu contrarietate, cum serviciul de Internet Banking îi înștiințează de faptul că tranzacțiile lor au fost realizate cu succes, valoarea totală a bonului fiindu-le sustrasă de pe cardul bancar, în timp ce mențiunile de pe bonul fiscal au evidențiat o tranzacție eșuată.
Însă, dacă anumitor utilizatori de servicii bancare sumele le-au fost restituite cu rapiditate, pentru un grup semnificativ de cetățeni, succesiunea de evenimente inoportune nu a fost încheiată cu înștiințarea oferită de către serviciul de Internet Banking. În situația anumitor cetățeni care s-au aflat în imposibilitatea de a achita cumpărăturile la final de săptămână lucrătoare și care au fost notificați de succesul fictiv al tranzacției prin intermediul aplicației mobile bancare, odată ce au ajuns în contact telefonic cu reprezentanții băncii au fost informați asupra faptului că valoarea tranzacției le va fi înapoiată la începutul următoarei săptămâni.
Astfel, din momentul achiziției ce nu s-a concretizat, în cadrul zilelor de weekend și până în momentul restituirii sumei la începutul săptămânii ulterioare, un grup semnificativ de cumpărători care au dorit să utilizeze cardul bancar drept instrument de plată s-au confruntat cu situația de a nu dispune de produsele necesare, însă nici de fondurile pentru a le achiziționa pe acestea din cadrul altui magazin.
Ținând seama de circumstanțele indezirabile descrise precedent, practici ce pot fi constatate cu regularitate, utilizarea preponderentă a cardului bancar ca și instrument de plată generează frecvente întrebări privind eficacitatea sa și impune dificultăți financiare și psihologice considerabile cetățenilor, cetățeni al căror trai depinde, adesea, de acele resurse financiare blocate. Totodată, circumstanțele descrise anterior determină o creștere a gradului de neîncredere pe care cetățenii o manifestă în relația cu sistemul bancar, utilizatorii de produse bancare manifestând îngrijorare în privința posibilității de a plăti cu „bani adevărați” pentru „produse fictive”, sumele fiindu-le restituite la o dată ulterioară.
Ne întrebăm, însă, cum trebuie să procedeze și cum sunt nevoiți să se descurce cetățenii care în urma unor tranzacții eșuate au accesul blocat atât la fonduri, cât și la produsele și bunurile necesare? Astfel celor menționate precedent, traiul cetățenilor depinde, adesea, de resursele financiare blocate. În cele mai frecvente situații, un termen de returnare a sumelor de câteva zile depășește semnificativ puterea de așteptare a cetățenilor.
Ne întrebăm, totodată, cum vor privi cetățenii serviciile și relația cu operatori economici financiari bancari de pe teritoriul României, în contextul în care Curtea Constituțională a României a aprobat Legea privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, prin intermediul căreia se dorește și reducerea plafonului pentru tranzacțiile în numerar și utilizarea de instrumente de plată fără numerar, dar și în contextul în care cetățenii nu pot utiliza instrumentele de plată fără numerar?
Câtă încredere vor avea clienții serviciilor bancare, însă și cei care încă nu dispun de aceste servicii, în instituțiile ce îi privează de resursele financiare proprii și de bunurile esențiale existenței, în urma unei greșeli ce nu le aparține?
[1] https://www.ccr.ro/comunicat-de-presa-18-octombrie-2023/
[2] https://www.ipsos.com/ro-ro/bunastarea-financiara-si-relatia-cu-bancile-doar-1-din-10-romani-are-incredere-bancile-din-romania
Nu există răspunsuri