Alexandru BORDIAN – Întrebare – Poziționarea Ambasadei României în Republica Macedonia de Nord în contradicție cu legislația română și cu politica oficială a statului român privind românitatea balcanică și aromânii/macedoromânii

Adresată:  Ministerul Afacerilor Externe, doamnei ministru Oana-Silvia ȚOIU

De către: Deputat Alexandru BORDIAN, membru al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării

Circumscripția: nr. 18 Galați

Obiectul întrebării: Poziționarea Ambasadei României în Republica Macedonia de Nord în contradicție cu legislația română și cu politica oficială a statului român privind românitatea balcanică și aromânii/macedoromânii.

 Doamnă ministru,

Pe pagina oficială de internet a Ambasadei României în Republica Macedonia de Nord, la rubrica „Actualitatea Ambasadei”, figurează o știre intitulată „Ziua Națională a Aromânilor din Republica Macedonia”, în care se afirmă, între altele, că:

„Ambasadorul României în Republica Macedonia a participat la ceremonia festivă organizată de liderii minorității înrudite din țara de reședință cu ocazia aniversării Zilei Naționale a Aromânilor, sărbătoare oficială marcată anual la data de 23 mai (…)”.

În respectiva postare oficială se vorbește despre existența unei pretinse „Zile Naționale a Aromânilor”, cu accent pe o identitate politico-națională distinctă a aromânilor față de poporul român, fiind evocată ziua de 23 mai ca reper identitar separat.

Considerăm că această poziționare oficială a unei misiuni diplomatice a statului român este profund problematică și contravine atât legislației române în vigoare, cât și pozițiilor constante ale Academiei Române, ale Ministerului Afacerilor Externe și ale statului român privind identitatea aromânilor/macedoromânilor.

Potrivit Legii nr. 156/2021, ziua de 10 mai este consacrată oficial drept Ziua Românității Balcanice. Actul normativ stabilește explicit că această zi poate fi marcată inclusiv de către reprezentanțele României în străinătate, prin manifestări dedicate românilor sud-dunăreni – aromâni, meglenoromâni și istroromâni.

Marcarea zilei de 10 mai are o fundamentare istorică limpede: la 9 mai 1905, sultanul Abdul Hamid al II-lea a semnat Iradeaua Imperială prin care comunitățile românești din Imperiul Otoman erau recunoscute oficial, iar actul a fost făcut public la 10 mai 1905, chiar în Ziua Națională a Regatului României, ca rezultat al unor energice demersuri diplomatice ale statului român.

De altfel, documentele istorice și literatura de specialitate arată fără echivoc că această dată – 10 mai – a fost sărbătorită constant de românitatea balcanică între 1905 și 1948. Numeroase publicații și mărturii istorice confirmă acest lucru, inclusiv medalia comemorativă realizată în 1906 pentru acordarea drepturilor românilor din Macedonia, revista „Lumina” din Bitolia, Almanahul „Frățilia” și alte surse documentare.

În mod firesc, după adoptarea Legii nr. 156/2021, aceasta reprezintă singurul reper oficial al statului român privind celebrarea românității balcanice.

Mai mult decât atât, Academia Română a reafirmat în repetate rânduri că aromânii reprezintă una dintre cele patru ramuri istorice ale poporului român și că aromâna este un dialect istoric al limbii române, nu o limbă distinctă. În Comunicatul Academiei Române din 25 iulie 2018 privind identitatea și unitatea istorică și lingvistică a românilor din nordul și sudul Dunării se arată explicit că: „Poporul român are patru ramuri istorice – dacoromâni, aromâni, meglenoromâni, istroromâni – vorbitori ai dialectelor limbii române”.

Totodată, Academia Română avertiza asupra existenței unor acțiuni politice care urmăresc:

„declararea aromânilor ca minoritate națională în România, ca popor armân, distinct de poporul român”. De asemenea, încă din anul 2005, Academia Română arăta că tentativele de separare a aromânilor de poporul român reprezintă: „o diversiune, izvorâtă din interese mercantile ale unor cercuri din țară și din străinătate”.

În egală măsură, Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni stabilește explicit că aromânii, armânii, macedoromânii, meglenoromânii, istroromânii și celelalte denumiri similare aparțin filonului lingvistic și cultural românesc și sunt considerați români de pretutindeni.

În acest context, apreciem că este extrem de grav faptul că o reprezentanță diplomatică a statului român:

1. utilizează sintagma „Ziua Națională a Aromânilor”, deși nu există recunoscută oficial o „națiune aromână” distinctă;
2. promovează indirect o teză identitară separaționistă;
3. ignoră cadrul legislativ intern instituit prin Legea nr. 156/2021;
4. legitimează o dată – 23 mai – promovată în ultimele decenii de grupări care contestă explicit caracterul românesc al aromânilor și statutul României de stat înrudit pentru românitatea balcanică.

În plus, din imaginile care ilustrează respectiva știre rezultă că acestea ar proveni din anul 2014, însă pe pagina oficială a ambasadei nu se precizează nici data publicării știrii și nici anul desfășurării evenimentului. Dacă informația este într-adevăr din anul 2014, rezultă că pagina oficială a ambasadei nu a mai fost actualizată corespunzător de peste un deceniu, ceea ce ridică probleme suplimentare privind comunicarea instituțională a misiunii diplomatice.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog respectuos să îmi comunicați punctual:

1. Care este poziția oficială actuală a Ministerului Afacerilor Externe privind utilizarea sintagmei „Ziua Națională a Aromânilor” de către Ambasada României în Republica Macedonia de Nord.
2. Dacă Ministerul Afacerilor Externe consideră că ar exista o „națiune aromână” distinctă de națiunea română.
3. Cum explică MAE publicarea pe pagina oficială a ambasadei a unei știri care pare să contravină prevederilor Legii nr. 156/2021 privind Ziua Românității Balcanice.
4. Când a fost publicată concret respectiva știre pe site-ul ambasadei și în ce an a avut loc evenimentul la care aceasta face referire.
5. Dacă știrea și imaginile aferente datează din anul 2014, de ce compartimentul „Actualitatea Ambasadei” nu a fost actualizat corespunzător în ultimii ani.
6. Dacă Ambasada României la Skopje, după intrarea în vigoare a Legii nr. 156/2021, marcat  sau nu Ziua Românității Balcanice la data oficială de 10 mai. În caz afirmativ, vă rugăm să transmiteți detalii privind manifestările organizate în fiecare an al perioadei.
7. Dacă există sau nu instrucțiuni sau linii directoare ale MAE privind raportarea reprezentanțelor diplomatice ale României din statele balcanice la problematica aromânilor/macedoromânilor și la utilizarea terminologiei oficiale conforme cu legislația și pozițiile Academiei Române.
8. Dacă MAE consideră că promovarea publică, de către instituții ale statului român, a conceptului unei pretinse identități naționale aromâne distincte poate afecta statutul României de stat înrudit pentru comunitățile istorice românești din Balcani.
9. Ce măsuri intenționează să adopte MAE pentru a evita repetarea unor asemenea situații în activitatea reprezentanțelor diplomatice ale României din aria balcanică.